Cartea lui Thoth…și totul era nimic…

Puține lucruri pot fi certificate drept adevărate în legătura cu ipoteticile scrieri a lui Thoth. În istorie au apărut destule variante și opinii ca să amețească și mai mult publicul consumator de legende.

Thoth, în mitologia egipteană, reprezenta zeul scrierii și al cunoașterii. Acesta era unul dintre cele mai importante zeități din panteonul egiptian. În unele variante ale reprezentării lui Thoth, acesta apare ca un om cu cap de ibiss sau de babuin, animale considerate sacre de egiptenii antici.

Imagine sursa foto: Wikipedia

De fapt, ”cartea lui Thoth”, este un nume generic acordat unei serii de scrieri atribuite zeului anteamintit. Ceea ce este interesant în sensul atribuirii acestor texte autorului sacru egiptean, sunt relatările istoricului Manetho care ar fi susținut că Thoth ar fi autorul unui număr, nici mai mare, nici mai mic, de 36.525 de cărți[1].

Pe lângă Manetho, și Clement din Alexandria are o altă relatare interesantă într-un capitol din lucrarea sa ”Stomata”, în care menționează 42 de cărți folosite de egipteni care ar conține o parte din filosofia egipteană.  Conform lui (Clement), acestea ar fi fost scrise de Hermes (varianta grecească a lui Thoth).  Acestea acopereau arii vaste de cunoștiințe de la astrologie până la medicină.

Majoritatea fragmentelor din carte aparțin epocii ptolemaice, respectiv secolul II î.E.n.  Recompilările acestora au dus la realizarea unui dialog dintre Thoth și un discipol care ”aspiră să cunoască”, deși ar părea că un al treilea zeu (probabil Osiris) apare în fragmente în discuțiile cu discipolul. Aceeași situație o întâlnim și în varianta grecească a textelor.

Fragmente de text s-au găsit pe un areal uriaș, în zone precum Berlin, Paris, Viena, Florența, Copenhaga și New Haven.

Legenda legendei

Istoria cărții relatează următoarele fapte: cartea lui Thoth era ascunsă pe fundul Nilului. Anterior fusese încuiată într-o casetă protejată de șerpi. Prințul egiptean Neferkaptah a luptat cu șerpii și a recuperat cartea dar, drept pedeapsă pentru acest lucru, zeii au omorât-o pe soția și pe fiul său. Dărâmat, Neferkaptah, se sinucise și fu înmormântat împreună cu cartea. După el au mai fost și alții care au încercat să fure cartea, dar au terminat învinși de blestemul zeilor căci, conform credinței egiptene, cunoștiințele zeilor nu sunt trebuiesc cunoscute de oameni.

O traiectorie milenară

În 1788, Jean Baptiste Aliette, cunoscut publicului larg drept Etteilla a format ”Societatea interpreților cărții lui Thoth” cu scopul aprofundizării studiilor despre tarot de care acesta era entuziasmat de cu ceva vreme înaintea fondării societății. Spre finele secolului al XVIII-lea  apare pachetul de cărți de ghicit în care apar sincretizate ideile lui împreună cu vechile forme de cartomanție franceză. Acesta au avut un succes inedit la publicul ce gusta aceste lucruri în acele timpuri.

50 de ani mai târziu, apare alt personaj important, strict legat de scrierile lui Thoth. Aleister Crowley  publică la 1944 ”Cartea lui Thoth”. În aceasta apăreau descrieri ale filosofiei și utilizării tarotului lui Thoth.

Imagine

sursa foto:Wikipedia

Concluzie?!

Una peste alta, nici una dintre încercările de revigorare, ba chiar cunoaștere temeinică ale ”Cărții lui Thoth” nu au avut o finalitate încununată cu succes. Niciuna dintre variantele de interpretare de-a lungul timpului nu a ajuns la o concluzie clară asupra manuscrisurilor egiptene. Să fi fost blestem? Neșansă? Căutarea faimei în detrimentul cercetării? Poate toate la un loc, dar împreună au reușit măcar un lucru: să creeze un halou și mai puternic în jurul acestor scrieri care îi îndeamnă pe destui cercetători, istorici, lingviști la o reconstituire științifică a informațiilor din ele.

Imagine variantă a coperții cărții scrise de Crowley

sursa foto: http://pusatnyaebook.blogspot.ro/


[1] ar fi interesant de urmărit aici și ce se înțelegea prin ”carte” sau dacă traducerea s-a făcut bine. Poate fi vorba de ceea ce înțelegem noi azi prin carte, sau pot fi texte mai scurte.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s