Muzeul lingurilor de lemn

Mărturii despre existența lingurilor apar încă din Paleolitic. Fabricată din os sau lemn, lingura eram un instrument folosit cu precădere la consumul și prepararea hranei. Termenul folosit pentru recunoașterea obiectului era ”cochelaria” (ustensilă pentru mâncarea moluștelor cu cochilii). O altă etimologie propune ca explicație „ustensilă realizată din cochilii de moluşte“. Erau foarte răspândite, fiind sculptate în lemn, de cei mai săraci, sau realizate din diverse metale, pentru cei bogaţi. La palatul regal, se foloseau lingurile din aur, dar se prefera şi argintul.

Mai târziu, a fost foarte utilizată în sudul Europei şi era la mare preţ, fiind realizată din materiale scumpe, din metal (aur, argint), fildeş, ceramică, porţelan, cristal. În secolul al XIV-lea, lingurile au devenit deja instrumente comune. Oricine îşi permitea să mănânce cu o lingură; se confecţionau din materiale ieftine- fier, inox. Într-un ghid al manierelor, editat în Franţa, în 1560, se dau detalii despre întrebuinţarea lingurii şi folosirea ei în diverse ţări europene.

Sursa de inspiraţie care a influenţat designul lingurilor de astăzi este creaţia romanilor, din secolul I. Cu trecerea timpului, lingura de lemn a fost folosita din ce în ce mai puţin. Meşteşugarii, cu tradiţiile lor, nu au uitat-o, mai mult, au făcut sa devină un obiect de artă.

Lingura are trei părţi componente:

Imagine1 Imagine2 Imagine3 Imagine4 Imagine5 Imagine6 Imagine7 Imagine8 Imagine9 Imagine10 Imagine11

Coada lingurii poate fi  decorată cu motive astrale, flori de câmp, de pădure, spice, peşti, animale sau poate fi încrustată cu mărgele, argint sau aramă.

Peste 5.300 de linguri din lemn, adunate din zeci de ţări de pe toate continentele, sunt expuse în casa regretatului etnograf Ioan Ţugui din centrul orasului Campulung Moldovenesc (Str. Gheorghe Popovici nr.1). Colecţionarul a murit în anul 1978, muzeul pe care l-a înfiinţat fiind îngrijit apoi de nepoata sa, profesoara Elena Mateescu.

În colecţie există linguri din 130 de esenţe de lemn. Ele sunt grupate câte zece, în funcţie de teme, după esenţa de lemn, după zone.

Colecţionarul Ioan Ţugui a adunat linguri, de-a lungul a câteva decenii, din toate zonele ţării. El a stabilit şi legaturi cu confraţi din întreaga lume, care i-au trimis numeroase exponate. Astfel ca în muzeul pe care l-a înfiinţat în propria casă din Campulung Moldovenesc sunt linguri din Africa, Noua Zeelandă, SUA, Mexic, Japonia, China, Tanzania, Pakistan, ca şi din toate ţările din Europa .

In colecţie au fost adunate linguri din soiuri de lemn exotic precum abachi, illomba, iroko, kosipo, limba, makore, mansonia, okume, pin Oregon, samba. De asemenea, unele exponate sunt confecţionate din specii care cresc şi la noi in ţară, precum magnolie, makon, mahon, nuc american, palisandru, piersic, smochin sau tuia gigantica.

___________________________________________________________________________________________

MULȚUMIRI PENTRU INFORMAȚII ȘI FOTOGRAFII

FELICIEI POP: feliciapop@gmail.com

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Muzeul lingurilor de lemn&8221;

  1. Impresionanta colectia de linguri. Adevarate opere de arta si foarte utile totodata!
    O plecere sa gatesti cu o astfel de lingura!
    Iti multumesc mult, Mihai, pentru ca ai impartasit cu noi.
    O seara minunata iti doresc! 🙂

    • Cu mult drag, Ștefania! Așa e, m-au impresionat și mi s-a părut că e un obiectiv prea puțin cunoscut al României. Eu nici nu știu dacă aș avea curaj să gătesc cu vreuna, aș pune-o undeva în vitrină :)))

      O seară superbă și ție!:)

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s