Interiorul caselor tradiționale din Maramureș – valorificare muzeală si turistică – partea 2

Valorificare etnoturistică

Patrimoniul material și imaterial al Maramureșului este de o valoare inestimabilă. Din acest punct de vedere, casa tradițională prezintă un potențial etnoturistic formidabil, însă foarte puțin fructificat. Dincolo de problemele de infrastructură ale regiunii, ori de inconvenientele de ordin financiar, patrimoniul maramureșean este în urma altor valori patrimoniale ale lumii din cauza unei lipse de intervenție, din cauza indolenței autorităților care pot lua atitudine în fața acestui status quo.

După cum s-a observat anterior, numai casa în sine, cu interiorul ei implicit, ascunde o valoare nebănuită care pe plan turistic ar atrage o mulțime de curioși. Din acest punct de vedere există muzeele de etnografie de la Baia Mare și Sighetu-Marmației, dar este timpul să se meargă puțin mai departe. Ambele muzee trebuie aduse la zi la capitole importante din domeniul muzeologic, astfel putând să fructifice mai abitir frumusețile pe care le adăpostesc. Casa tradițională trebuie să învie, și poate fi înviată numai prin și cu ajutorul oamenilor. Trendul occidental al instituțiilor muzeale tinde să dea naștere (asta dacă nu a făcut-o deja) unui ”muzeu viu”, un loc în care sub ochii tăi au loc îndeletniciri dispărute, poți observa portul zonal sau local direct pe niște persoane adevărate și poți vedea cum obiectele vechi prind din nou viață sub ochii tăi. Într-un cuvânt, se urmărește întoarcerea în timp a turistului prin intermediul actanților angajați anume pentru a da această senzație. Muzeul trebuie să depășească faza de ”neatins” și de răceală pe care o imprimă vizitatorului prin numeroase norme care restricționează pătrunderea celui interesat în lumea pe care vrea să o admire.

Image

S-au creat în unele muzee ale satului din Occident anexe cu reconstituiri ale vechilor case țărănești sau nobile în care turiștii pot fi cazați, dar se pot simți la fel de confortabil ca acasă. Sunt multe persoane dispuse să plătească un preț pe măsură de dragul întoarcerii într-un timp mitic. Sigur că aici vorbim de reconstituiri ale caselor cu modificările de rigoare, discrete, dar care să ofere și condițiile de confort ale secolului XXI, pentru cei doritori. Ideal ar fi ca aceste reconstituiri să fie mixte, adică să avem și case vechi care și-au păstrat pe de-a-ntregul funcția lor bazică, cât și case reconfigurate la standardele de astăzi.

În afară de aceste locuri din apropierea muzeelor satului, care ar oferi, astfel, și un venit aproape garantat muzeului, dată fiind apropierea de el, asemenea reconstituiri sau restaurări de case tradiționale se pot găsi la fel de bine și în habitatul lor natural. Cu atât mai mult în aceste locuri, falsa revenire la trecut devine și mai înșelătoare, cu cât și mediul ambiant ajută la această iluzie.

Totuși, să nu uităm valoarea intrinsecă a acestor case. Dincolo de crearea unor utilități sau recrearea acestora conform unor timpuri demult apuse, universul interior al casei tradiționale maramureșene reprezintă o entitate distinctă. Am vorbit anterior despre simbolistica întâlnită într-un astfel de loc. Acest fapt înnobilează casa și ar merita o mai mare atenție. Fără mari costuri, cu ajutorul voluntarilor ori al studenților practicanți de la specializări precum etnologie, etnoturism, muzeologie ș.a. se pot recrea momente și se poate reda farmecul unei asemenea bogății spirituale și materiale cu care orice loc s-ar mândri. O serie de activități exterioare și interioare se pot organiza pentru atragerea publicului interesat din țară, cât, mai ales, din afara țării.

Mergând și mai în detaliu și presupunând că instituțiile muzeale ori casele tradiționale private date circuitului turistic nu-și pot permite o asemenea investiție, atunci ar trebui să ne orientăm spre unele măsuri elementare care au fost date la o parte la multe muzee ale satului din țară. Există mentalitatea conform căreia dacă am recreat un habitat natural, ar trebui să-l lăsăm așa și să nu mai adăugăm nicio explicație despre el, mergând pe premisa că ”ce se vede, aia e”. În cazul în care avem turiști din zone mult diferite ale țării sau din exterior, a te rezuma la această premisă este un mare risc. În ziua de azi, cultura urbană crește galopant în rândul tinerilor care nici măcar nu mai cunosc cum arăta pe vremuri un sat sau un interior dintr-o locuință de la țară, ca să nu mai vorbim de publicul străin, care are o cultură diferită de-a noastră. În sprijinul lor și în completarea caselor tradiționale, ar trebui să vină unele panouri cu explicații bilingve (măcar), etichetări ale obiectelor de uz casnic care nu se mai folosesc azi și explicații aferente în legătură cu lumea interioară și exterioară a casei de locuit din vechile sate. În lipsa acestora, riscăm să ne bazăm strict pe deducția publicului vizitator, uneori lipsit de ghidaj turistic, ce poate pleca cu o senzație de frustrare, mai degrabă, decât de îmbogățire spirituală și culturală.

 P1070387 2

O dată luate o parte din aceste măsuri, mai trebuie punctat un element cheie: promovarea. Există o foarte slabă promovare a muzeelor și o semnalizare a acestora în marile și micile orașe ale țării. Dacă vrem să atragem publicul interesat, ori potențialul public interesat, trebuie să-l ”strigăm” prin panouri publicitare adecvate, plăcuțe de ghidare spre muzeu ș.a.m.d. Dat fiind faptul că muzeele sunt un patrimoniul al orașului, se poate obține o parte din finanțarea pentru promovarea direct de la primărie. Reclădită faima unui muzeu, de promovare se va ocupa de-atunci încolo omul, prin viu grai. Dar până acolo, mai avem multe de făcut și de reparat în mentalitate pentru a putea îmbrățișa din nou, cu adevărat, propriul patrimoniu.

 

BIBLIOGRAFIE

M. DĂNCUȘ, Arhitectura vernaculară și alte valori ale culturii populare în colecțiile Muzeului Etnografic al Maramureșului, ed.Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2010

idem, Zona etnografică Maramureș, ed.Sport-Turism, București, 1986

M. ELIADE, Istoria credințelor și ideilor religioase, București, 1981

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s