Tiparele comunicaționale la români ( 2 – PUNCTUALITATEA )

PRIMA PARTE AICI

 

Tânărul român (15-25 ani) nu este preocupat foarte tare de punctualitate, îi place foarte mult să promită sau să se laude că face un lucru și că îl termină la timp, ori că va fi la o anumită oră într-un anumit loc.

  În schimb, tânărul român este destul de afectat dacă este pus în postura de a aștepta după cineva, de cele mai multe ori sfârșind enervându-se. Tânărul considera că dacă ai întârziat mai mult de 15 minute, el are dreptul să facă altceva. După ”sfertul academic”, el consideră ca a așteptat destul și că după expirarea acestui timp își adoptă dreptul de a pleca (inclusiv dacă acest lucru are loc la școală în așteptarea unui profesor).

  În special tinerii consideră că cu cât sunt așteptați mai mult, cu atât ei devin mai importanți, mai ales dacă persoana cu care urmează să se întâlnească încă-i mai așteaptă și după expirarea sfertului academic.

  Majoritatea persoanelor între 15-25 de ani promit că fac un lucru sau că o sa fie într-un loc la o anumită ora doar pentru a scăpa de o anumită conversație, pentru a nu le fi consumat timpul.

Imagine

foto: library.thinkquest.org

Punctualitatea reprezintă un element de rigoare, iar pentru persoanele adulte (25-40) este foarte importantă. Oamenii au învățat pe parcursul vieții că a fi punctual este rezultatul unor deprinderi și practici ce țin de educație, este o probă de seriozitate, maturitate și completează calitatea imaginii personale. Astfel, la grupa de vârstă adultă este evidențiat cel mai corect modul de organizare a vieții și capacitatea de planificare a timpului.

Întârzierea poate irita, ba chiar insulta, dacă este repetată, fiind considerată o lipsă de respect, însă românii maturi încercă să fie politicoși și dau importanță, mai ales, celor cu un statut superior, deci sunt în general punctuali. Deși la o întâlnire este ideal să ajungi puțin mai devreme decât ora stabilită, între persoanele mai apropiate se practica același model al ”sfertului academic”. Foarte mulți tind să se simtă confortabil atunci când se încadrează în acest interval și se considera punctuali.

Pe lângă faptul că pentru punctualitate există o mulțime de remedii ( cărți, cursuri, evoluția tehnologică a făcut posibilă apariția telefonului mobil care reduce din stresul întârzierilor în cazul aparițiilor unor probleme neprevăzute), la acest capitol, și adulții români  mai au mult de lucru. Acest fapt se vede reflectat până și în economie (mersul trenurilor, traficul aerian, depășirea termenelor de execuție, de predare a lucrărilor) și, implicit, în viața noastră, a tuturor.

După cum am spus anterior, bătrânii sunt preocupați de punctualitate deoarece e o dovadă de bună creștere, dar și pentru că au timp berechet la dispoziție (de cele mai multe ori).

Cei nepunctuali vor fi cei cu orare duble de cele mai multe ori. Limita de întârziere admisă depinde de persoana întârziată. În general, tinerilor nu li se iartă o întârziere sub 15 minute, în schimb celor de aceeași vârstă (60-80) li se mai trece cu vederea o întârziere de aproximativ 15 minute. Dacă întâlnirea programată are loc în scopul vizionării unui spectacol, întârzierea e impardonabilă și poate isca certuri, sau, cel puțin, stricarea dispoziției. În cazul în care întâlnirea are loc la casa gazdei bătrâne, aceasta va considera că e o politețe să întârzii (dacă gazda a fost educată într-o veche familie de rang înalt, căci întârzierea are scopul ei în cercurile mai selecte), sau va privi suspicios pe cei care au întârziat, fără a li se face morală decât dacă întârzie de la o jumătate de oră în sus, și asta depinzând de apropierea dintre persoane. Pregătirile pentru un eveniment în familie cer deseori o mică întârziere pentru că mereu apare ceva ”aparent” lipsă, dar fără a exagera.

Strâns legat de atitudinea românului față de punctualitate este și avansul tehnologic la care am ajuns în ziua de azi. Aparate care până acum 20 de ani nu apăruseră în România, ori n-aveau nici pe departe amploarea de astăzi, au ajuns astăzi să fie printre principalele vinovate de cronofagia omului în general. Desigur, aici ne referim la telefonul mobil și la computer, cu tot ce înseamnă lucrul cu ajutorul acestuia și divertismentul pe care ni-l oferă prin rețelele de socializare și diferite site-uri de filme on-line, știri și cultură.

Imagine

foto: muslimommy.com

Observăm un caz interesant: pachetele de abonament la români și numărul celor care au unul sau două telefoane mobile, este mult mai mare decât la vecinii unguri ori decât la țări latine, vorbitoare înfocate, precum Spania. Am observat că numărul birourilor de reprezentanță mobilă și al rețelelor, dar și al persoanelor din spațiul public care comunică la mobil este mai scăzut în Ungaria și Spania decât în România. Piața de telefonie mobilă de la noi este într-un trend ascendent și continuă să ”atace” posibila clientelă care nu rămâne impasibilă față de ofertele de mii de minute care dau și o certă dependență unora.

O altă dependență este cea de Facebook și de socializare on-line în general. Conceptul de la originea Facebook a implicat din start oferirea unui volum uriaș de informație, deci de cronofagie pentru decelarea și citirea tuturor informațiilor de pe ”wall”-ul (peretele) public al paginii… asta pentru cei care folosesc Facebok-ul ca pe o agenție de știri. Mai există un sector important de utilizatori care folosesc exclusiv funcția de socializare a paginii, dar care sunt atât de prinși de ce se dă pe Facebook, încât nu concep să nu-și înceapă ziua fără să consulte ”oracolul Facebook” (cunoaștem astfel de cazuri din grupul prietenilor).

Indiferent că vorbim de această pagină web ori de alta, disponibilitatea pe care o conferă internetul îți hrănește curiozitatea înnăscută și te poate conduce spre pierderea unui timp prețios dacă intri în acest vortex fără a ști cum să-l dirijezi în favoarea ta. Toate acestea duc, cel mai adesea, la lipsa de punctualitate a utilizatorilor de internet și telefonie mobilă, indiferent de vârstă.

Imagine

foto: tonyteofilo.com

Totuși, există și următorul fenomen: în societatea modernă marcată de criza socială şi de nevoia de supravieţuire, românul tinde să se apropie mai mult de „neamţ”, decât de latin şi este preocupat de punctualitate deoarece punctualitatea înseamnă, în multe cazuri, bani.

Limita de întârziere care îl afectează diferă de la caz la caz, însă s-a încetăţenit faptul că întârzierea peste sfertul academic nu este de bun augur. Lipsa de punctualitate caracterizează mai mult anumite categorii de vârstă şi categorii sociale şi nu poate fi extinsă ca şi caracteristică a unei întregi naţiuni.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

SUNT UN ADOLESCENT REBEL

.... si asa vreau sa raman...

Blogul unei cinefile

Filme, seriale, recenzii și recomandări

Onișoară Claudiu-Liviu Blog

Poezie, proză scurtă, articole, eseuri.

CLIPE DE RAI DIN IADUL MEU

SCRIE! Nu sta degeaba că degeaba stai

Fum de Ţigară

Simte,dar taci.Scrie.

Dintr-o suflare

Povești de suflet

Personaje de Basm

„Cărțile reprezintă umanitatea dată la tipar.” Barbara W. Tuchman

Poetaria Journal

© Ioana Haitchi - Blog de poezie, traduceri, eseuri, ştiri culturale

*Ana-Maria.PM*

Poetry lover, coffeeholic & books addict

Colțul Cultural

Repaus cu cap

HopeLess

Scrisul face parte din mine, din viață... ca de altfel, arta în toate formele ei!

365 dni w obiektywie LG

365 days a lens LG

%d blogeri au apreciat asta:
search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close