Trecutul balneoclimateric al orașului Baia Mare (II)

prima parte a lucrării se poate citi AICI

 

Parcul Regina Maria

Reprezenta unul dintre cele mai importante elemente care alcătuiau stațiunea climatică. Parcul data din secolul al XIX-lea, iar în timpul administrației maghiare a purtat numele de Parcul Szechenyi. Era foarte bine îngrijit și fusese vizitat de numeroase personalități, printre care romancierul Jokai Mor. Parcul a luat naștere prin cedări succesive din partea Primăriei. În urma Primului Război Mondial, sera de flori de la intrarea în parc a fost distrusă, printre altele. În 1918, în ciuda stării sale precare, parcul a fost redeschis publicului.

Tot în parc cântau diferite fanfare, orchestre sau grupuri de muzicanți. La nivelul anilor ’30, când s-au întreprins primele acțiuni pentru declararea orașului stațiune climatică, parcul revenise la forma sa maximă.

 

 

Colonia de pictură

Aceasta era situată tot în Parcul Regina Maria. Prin înființarea acesteia, prestigiul orașului a crescut considerabil. ”Faptul că orașul era căutat de artiști străini pentru peisajele regiunii, dar și pentru dobândirea unei metode de lucru din partea maeștrilor, a cântărit mult în fața oficialităților de la București atunci când Baia Mare a fost declarată stațiune”[1]. Prin venirea artiștilor din străinătate erau promovate frumusețile zonei, pe de-o parte, și pe de cealaltă parte se contribuia la ridicarea nivelului cultural al locuitorilor. Dintre cei mai activi pictori interbelici amintim: Janos Thorma, Ziffer Alexandru, Chiș Carol, Oscar Nagy, Chiș Margareta, Oliver Pittner, Karoly Rethy sau Florian Gheorghe.

Aceștia erau foarte activi organizând săptămânal expoziții sau lunar. Răsunetul succesului Școlii Băimărene de pictură a ajuns atât de departe încât studenți de la Cluj sau București își petreceau verile la Baia Mare pentru efectuarea diferitelor stagii de practică.

Sanatoriul Wagner

Un alt element definitoriu în declararea stațiunii climatice a fost sanatoriul Wagner. Sanatoriul se afla peste drum de parcul Regina Maria, iar clădirea în care a funcționat ”încă există, azi fiind o vilă cu locuințe particulare”[2]. Denumirea vine de la doctorul Wagner Jozsef, personalitate marcantă a urbei noastre. Acesta a fost fondatorul sanatoriului care a luat ființă la 26 august 1922. Inițial, sanatoriul permitea tratarea concomitentă a 8 pacienți. Printre bolile tratate se numărau: tulburările metabolismului, sifilisul, reumatismul, diabetul, intoxicațiile cu diferite metale, bolile stomacale etc. La nivelul anului 1938, la sanatoriu erau trimiși doar pacienții provenind de la Casa Muncii C.F.R., în conformitate cu prevederile unui contract de înțelegere mutuală. Sanatoriul era deschis doar pe perioada sezonului cald.

wagner

sursa: http://glasul.ro

În 1930, sanatoriul era compus din trei clădiri: primele două aveau parter și două etaje iar a treia doar parter. Totalul de vizitatori ce puteau fi adăpostiți a urcat la 90. Apa adusă pentru tratamente la sanatoriu provenea de la Băile Usturoiu, alt punct de interes pentru localnici și turiști. Acestea se aflau în vecinătatea orașului, la o distanță de aproximativ 3 km. Izvoarele lor erau cunoscute pentru compoziția lor bogată în sulf, fier și arsen, utilizate fiind în tratarea anemiilor și a bolilor reumatice. Băile erau proprietatea familiei Molcsanyi, dar din 1910 erau exploatate de un comerciant băimărean, Iuliu Mureșan. Era un loc ideal pentru excursii, exista un spațiu amenajat pentru bufet, servirea unor băuturi iar vizitatorii se puteau relaxa pe paturi de odihnă.

În afara acestora, locuitorii zonei și nu numai, se mai puteau trata cu apă sărată la Tăuții Măgherăuș (la ”Lacul Sărat”). Aici existau și camere de închiriat, iar vizitatorii aveau posibilitatea să se plimbe prin livezi de brad și prin grădinile de pomi fructiferi. Transportul până la băi era asigurat de către chiriașii băilor.

Alte zone de interes curativ se aflau la Cărbunari, Dănești și la Bixad.

 

[1] ibidem, p.190

[2] ibidem, p.192

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s