Banksy, eroul nostru cel de toate zilele

sursa: http://blowkult.blogspot.ro/2014/11/eroul-nostru-cel-de-toate-zilele.html

Revoluţia impusă de cultură populară a presupus o mişcare seismică în câmpul imaginarului. Astfel, a fost eliberată o energie considerabilă, consumată cu predilecţie în paginile benzilor desenate şi în cultul supereroilor. O adevărată idolatrie a luat naştere, comparabilă poate numai cu cea din epoca imnurilor homerice: vasele de ceramică şi templele de odinioară, acoperite cu tot felul de personaje miraculoase, au luat în zilele noastre forma bolurilor pentru cereale de la micul dejun şi a cinematografelor.
Banksy – Flower Chucker
Fascinaţia se explică în primul rând prin nevoia de evadare din prozaica încleştare a cotidianului şi de resuscitare a misterelor într-o lume unde au fost extinse neaşteptat de mult graniţele cunoaşterii, în al doilea rând prin dorinţa conştientă sau nu de reîntoarcere la inocenţă. Prin urmare, constituirea unui alter-ego a devenit o necesitate, un ideal, tendinţele schizofrenice au căpătat valenţe pozitive.
Supereroul, cât se poate de obişnuit în timpul zilei, însă cavaler neînfricat după lăsarea întunericului, poate fi identificat după câteva trăsături esenţiale: deţine o putere neobişnuită, o înzestrare unică ce are menirea de al individualiza, luptă împotriva nedreptăţii şi face dovada unui umor ieşit din comun din moment ce poartă costumaţii atât de ridicole. Datorită lui atât pelerina, cât și masca, simbolul carnavalului, au primit o nouă şansă. Cea din urmă păstrează identitatea ascunsă, ferind de eventualele atacuri mișelești, și devine indispensabilă atunci când scopul este salvarea universului.
Banksy – Mondays

Într-un interviu acordat revistei The Newyorker prin intermediul poştei electronice, întrebat care este motivaţia din spatele acţiunilor sale, Banksy răspundea: „Iniţial eram pornit să salvez lumea, însă acum nu mai sunt sigur că îmi place suficient.” Cine este Banksy? Ce înălţime are? Cât anumeanume poartă la numărul de la pantofi? Nu foarte multă lume are acces la aceste informații. Şi-a început activitatea în prima parte a anilor ’90 în Bristol, ca mai târziu să se stabilească în Londra şi să adopte stencilul ca modalitate de expresie artistică. În anul 2003, deghizat ca pensionar, a pătruns în Muzeul Tate şi a fixat de perete o lucrare proprie. Tabloul, intitulat Crimewatch. UK Has Ruined the Countryside For All of Us, era o pictură în ulei de dimensiuni reduse ce înfăţişa o scenă bucolică, descoperită într-un bazar oarecare şi modificată prin introducerea de bandă albă şi albastră, sugerând o linie a poliţiei. Despre cea dintâi provocare, artistul a mărturisit că „a trece prin procesul de selectare a unei picturi trebuie să fie extrem de plictisitor. E mult mai distractiv să pui cu mâna ta una. Totul se reduce la eliminarea intermediarului, în cazul de faţă curatorul Muzeului Tate.”
În anul 2005 a reuşit să atragă atenţia lumii întregi. În urma călătoriei din Cisiordania, a pictat pe unul din cele mai cunoscute ziduri din lume, linia de demarcație dintre zona palestiniană și statul Israel. Un an mai târziu a urmat expoziția Barely Legal din Los Angeles. Aici, atracţia principală a constituit-o un elefant de 37 de ani, pictat integral şi amplasat într-o sufragerie improvizată, aluzie la problemele reale din lume ca sărăcia, pe care unii oameni aleg să le ignore.
Banksy – Betlehem
Banksy – Red elephant
Toate acestea au avut darul să-l propulseze pe scena artistică, să-l transforme într-un fel de supererou desprins din benzile desenate, unul care bifează la toate capitolele. Mai întâi, puterea sa nu se reduce la împânzirea pereţilor cu felurite imagini, aceasta poate să o facă orice neisprăvit. Este nevoie numai de puţină voinţă, un dram de noroc şi o cutie cu vopsea. Ce îl individualizează este capacitatea de a şoca opinia publică, de a merge până la capăt acolo unde restul ezită, de a nu ţine cont de reguli. Apoi, luptă cu forţele întunecate prin critica virulentă îndreptată împotriva statului autoritar şi a tendinţei sale de a controla orice detaliu al vieţii prin supravegherea continuă, însă ajunge să fie luată în vizor şi lumea artistică, tratând-o fără menajamente. Condamnă ipocrizia şi superficialitatea galeriştilor, colecţionarilor, criticilor, chiar şi a publicului, dar aceasta nu înseamnă că nu profită de pe urma lor. Critică sistemul, dar face parte integrantă din el, un lucru deloc facil. Nu e la îndemâna oricui să atace capitalismul, dar în paralel să câştige de pe urma licitaţiilor şi a vânzărilor directe. El o reuşeşte în mod magistral, demonstrând că tocmai această ambivalenţă este cheia succesului. Să spui un lucru şi apoi să faci exact opusul, aici se ascunde faimosul El Dorado. În ceea ce priveşte masca, aceasta e chiar numele de scenă. Două linii de apărare construite în faţa potenţialilor intruşi veghează la menţinerea secretului. Prima o reprezintă Jo Brooks, aflată în fruntea unei agenţii de P.R., a cărei principală responsabilitate constă în perpetuarea credibilităţii ca artist al străzii, în timp ce tablourile vândute îi aduc foarte mulţi bani. A doua linie de apărare se numeşte Pest Control, o companie deţinută de Banksy cu dublu rol: pe de o parte protejează anonimatul prin încheierea de contracte legale, prevăzute cu o serie de clauze foarte stricte în cazul colaborărilor externe, pe de altă parte face distincţia între adevăratele lucrări ieşite din mâna artistului şi falsuri, iar numai după eliberarea unui certificat de autenticitate acestea pot fi revândute.
Banksy  – Kidding me
Banksy – CCTV Mobile
Pe lângă cele trei condiţii menţionate, încă una poate fi luată în calcul. Fiecare supererou mai are şi un duşman capabil să îl învingă în anumite circumstanţe, în limbajul de specialitate fiind cunoscut sub denumirea de archenemy. În pofida încercărilor nu reuşeşte să scape definitiv de ameninţarea lui, mereu va fi pândit din umbră în aşteptarea momentului de slăbiciune. Dacă Magneto este rivalul Profesorului X, pe când Doctor Doom se opune celor Patru Fantastici şi Lex Luthor lui Superman, duşmanul de moarte a lui Banksy nu poate să fie decât unul singur: Banksy.
Banksy – UFO
Banksy – No ball games
Banksy – Maid in London
Banksy – Girl

Banksy, New York
Banksy – Vandalised Phonebox
Anunțuri

6 gânduri despre &8222;Banksy, eroul nostru cel de toate zilele&8221;

  1. Nu am ştiut înainte de Banksy. Îmi plac foarte mult lucrările sale. Îţi mulţumesc mult, Mihai, că ni l-ai făcut cunoscut.
    O zi superbă îţi doresc şi numai bucurii! 🙂

      • Este chiar interesant acest gen de artă. Observ că graffiti, este un fenomen care se extinde în toată lumea, chiar şi la noi, persistă, se pare că rezistă şi prinde bine la public. Mie îmi place.
        În fond pentru un artist acest lucru este cel mai important. Publicul să-i aprecieze munca, încât acesta să-şi poată asigura traiul zilnic.
        Să ai un week-end aşa cum ţi-l doreşti tu Mihai şi numai gânduri bune. 🙂

      • Nu eram fan graffiti, dar trebuie să recunosc că dacă e făcut a la carte, atunci e ceva frumos. Prinde la public pentru că, în opinia mea, e mult mai accesibil și vizibil decât arta clasică de la muzeu. Graffiti te întâmpină, nu îl întâmpini tu. Pentru un artist cel mai important e să se exprime, restul ține de noroc, cred. Un weekend de vis, Ștefi! 🙂

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s