Junii Turci și Problema Armeană (2)

URMARE A PRIMEI PĂRȚI

Din ianuarie până-n aprilie 1915, soldaţii armeni sunt dezarmaţi, distribuiţi în batalioane de muncă însărcinate cu adunarea gunoiului şi eliminate discret. Apoi, sub pretextul de a-i pedepsi pe responsabilii revoltei armene survenite la Van, în zilele de 24 şi 25 aprilie, sunt arestate 2345 personalităţi armene importante din Constantinopol. Din mai până-n iulie 1915, armenii din şapte provincii orientale sunt asasinaţi pe loc sau deportaţi. Doar armenii din Van ajung să se refugieze în Rusia, în sprijinul unei înaintări a armatei ruse. În sate, uciderile curg necontenit, în oraşe, pentru a păstra o umbră de aparenţă de legalitate, se proclamă un ordin de deportare: armenii au la dispoziţie câteva ore pentru a-şi abandona casele şi bunurile cu excepţia unui bagaj minim pe care aveau voie să-l ia cu ei. Imediat ce populaţia unui oraş este adunată, bărbaţii sunt separaţi, trimişi în grupuri mici în apropierea localităţilor şi executaţi. Femeile, bătrânii şi copiii sunt strânşi în convoaie şi iau drumul deportării. Deportaţii aveau ţinta Alep, dar se ştia că trebuiau să ajungă cât mai puţini la destinaţie unde urmau să fie regrupaţi. O mare parte a armenilor mor pe drum prin participarea jandarmilor însărcinaţi să-i escorteze, a populaţiei turce din oraşele traversate, a foamei, setei sau bolilor. În august 1915, Junii Turci realizaseră prima parte a proiectului lor: nu mai existau armeni într-o regiune în care acest popor supravieţuise de mai mult de douăzeci de secole.

mars armean

foto: brownpoliticalreview.org

             A doua parte a planului de exterminare viza populaţia din restul Imperiului şi a durat între 15 august 1915 şi iulie 1916. Doar armenii din Constantinopol, protejaţi de generalul german Liman von Sanders şi armenii din Liban şi Palestina reuşesc să se sustragă acestui plan care nu-i cruţă nici măcar pe armenii catolici. Acum, guvernul evită să-şi ucidă victimele pe loc, executând cu stricteţe ordinul de deportare limitat iniţial la provinciile orientale, în acest loc atât de departe de operaţiunile militare unde deportarea nu era justificabilă. Populaţia armeană este transportată parţial pe cale ferată (acolo unde exista) către Alep, cât şi pe jos, realizând ocoluri uriaşe pentru a depăşi tunelurile care se săpau atunci în munţii Amanus şi Taurus. O parte a populaţiei este trimisă în sud, în Siria, unde sunt amenajate lagărele de concentrare, o altă parte ia drumul spre presupusul loc al deportării – Deir ez-Zor, prin deşerturile Mesopotamiei. De-a lungul Eufratului, prin zonele aride, fără hrană şi escortă, armenii care au supravieţuit până într-acel moment mor cu miile. Cei care ajung totuşi în Deir ez-Zor sunt lichidaţi în acelaşi iulie 1916, metodele folosite sunt inumane: armenii sunt fie trimişi în deşert, unde şansele de supravieţuire erau nule, fie adunaţi grămadă în peşteri şi arşi de vii.

armenian children

foto: genocide-museum.am

           Rezultatul planului de exterminare a fost asasinarea a 2/3 din armenii Imperiului otoman, între 1 milion şi 1.500.000 de persoane, după cifrele înaintate de armeni. Se aproximează o cifră de 100.000 tinere armence şi copii armeni, izolaţi de turci sau kurzi care au trăit sub altă identitate, fiind crescuţi într-o altă credinţă şi în altă limbă. La fel păţesc şi copiii mici, cei incapabili să-şi amintească originea lor, care sunt duşi în orfelinate turceşti. De asemenea, luându-se în calcul locuitorii din regiunea Van refugiaţi în Rusia, deţinuţii din lagărele siriene, rebelii din Mussa Dagh salvaţi de navele aliate şi de armenii din Constantinopol, Smyrna, Liban şi Palestina, numărul armenilor din Imperiul otoman care au scăpat de geocid poate fi aproximat la 600.000 de persoane.

preluare după:

YVES TERNON, Statul criminal:Genocidurile secolului XX

Institutul European, Iaşi, 2002

statul-criminal-genocidurile-secolului-xx_1_fullsize

foto: elefant.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s