Delirul unei zile noi

La ce-mi trebuie alt răsărit?

Cel de ieri nu-mi era bun, cumva?

Pielea asta nouă, e cumplit…

…mă mănâncă, și-acum, din ea,

te văd puțin mai diferit.

Ieri, glasul ți-era îmbibat

într-o pojghiță de balsam…

eram, ori amândoi visam,

doar un elan duios, curat.

Între timp a venit umbra,

e tot a ta, cea dintr-o baltă,

ea, privirea ștearsă de vânt…

…ne-a pus la colț noaptea-n gând.

În vise nu-mi erai nicicând,

iar azi, vocea ți s-a schimbat

la față… căci nici o haltă

nu te-ar mai face să te-ntorci

spre ochii galeși și căprui…

… La locul nostru fericit

unde mă regăsesc când spui:

La ce-mi trebuie alt răsărit?

30 martie 2013/ 30 martie 2015

2630236993_0085698a64_o

10 răspunsuri la “Delirul unei zile noi”

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: