Hai să ne vedem sâmbătă seară…într-o gară

Gări de poveste este emisiunea care m-a determinat să reînviu o rubrică abandonată a blogului, ”Telesperanța”, ocupându-mi după-amiezele de sâmbătă seară într-un stil cultural… cu plăcere.

Emisiunea găzduită și realizată de TVR și-a avut premiera pe 17 octombrie cu o ediție expusă de cei doi prezentatori ai săi, Cătălin Ștefănescu și Marina Constantinescu. În afara acestei ediții princeps, toate celelalte sunt prezentate, pe rând, de unul dintre cei doi amfitrioni ai emisiunii, pe o anumită tematică-traseu.

Ca telespectator îndrăgostit din copilărie de tot ce înseamnă și cuprinde  conceptul de tren, m-am declarat mai mult decât mulțumit de ideea emisiunii care, pe mine, nu m-a dezamăgit până acum. Discuțiile nu se restrâng la nivel pur tehnic (nicidecum), ci ele depășesc granița formală a construcției numită gară, trecând în plan cultural și civilizațional de fiecare dată când au ocazia…adică la fiecare ediție. Cum altfel să fi aflat atâtea lucruri minunate despre trenul regal, de exemplu? Despre fosta gara regală de la Cotroceni, despre noblețea motivului care a stat la baza castelului Peleș de la Sinaia, despre minunile și dezastrele cazinoului de aici și despre frumoasa gară sinăiană.

În a doua ediție, de exemplu, s-a discutat despre prima linie de cale ferată, căci, în octombrie 2015 se împlinesc 146 de ani de la prima călătorie cu trenul pe teritoriul Principatelor Unite. 31 octombrie 1869, ruta Bucureşti – Giurgiu.

Marina-si-Catalin-Gari-de-poveste-TVR-1_tb730

foto: paginademedia.ro

Sunt multe subiecte frumoase abordate în această emisiune culturală, de care aveau nevoie telespectatorii puțini, dar buni, amatori de cultură.

În altă ediție, se trece din Regat în Transilvania, și se spun poveștile gărilor din Cluj, Teiuș și Oradea.

La Oradea, Cătălin întâlneşte două supravieţuitoare ale Holocaustului. Vioara Braun şi Olga Gavor au trăit în ghetoul din Oradea, iar în martie 1944 au fost transportate cu vagoane de marfă la Auschwitz. Au scăpat cu viaţă, printr-un concurs de împrejurări favorabil.

 

Emisiunea Gări de poveste este structurată în 12 episoade, dintre care au mai rămas doar trei, spre difuzare. Ultima ediție va fi difuzată, cel mai probabil, spre mijlocul lunii ianuarie 2016.

Gările noastre, poate că nu sunt îngrijite așa cum trebuie, întotdeauna, dar au la bază o istorie savuroasă cu iz național.

Haideți s-o descoperim sâmbătă seară!

GĂRI DE POVESTE – sâmbătă, ora 17.00, pe TVR 1 și TVR HD

vezi edițiile anterioare, aici

mai multe detalii despre subiect, aici

youtube

foto: youtube.com

 

Reclame

4 gânduri despre „Hai să ne vedem sâmbătă seară…într-o gară

  1. Imi plac documentarele cu trenuri si calatorii.

    1. Și mie. O să-ți placă și acesta, cu siguranță 🙂

      1. Mersi ca le-ai postat. Ma uit adesea la documentaru Eisenbahnromantik, facut de nemti. Aduc din toata lumea chestii, asa si din Romania documentar facut de ei cu mocanita. Acolo un tanar explica, referitor la o intarziere ca din cauza ca: s-ontamplat o cadiere da pom. Mi-o venit sa-l manc de drag ce mi-o fost de el.

      2. Foarte fain! Cât mă bucur să aud că și nemții au preocupări în direcția asta, ba chiar ne-au inclus și pe noi pe-acolo. Țucă-i norocu’!

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Gradina de hartie

povestiri, eseuri, insemnari politice

Literatura pe tocuri

Te invitam in lumea misterioasa a cartilor!

Endorfinul

Diminueaza perceptia durerii - Genereaza fericire !

Rânduri cu dichis

by Literatură pe tocuri

Blogaritm

Aici traiesti un timp in timpul meu.

Poeme nemuritoare

„Poezia este o artă care doare. Doare atât cât doare arta. Toată arta la un loc nu ustură însă aşa de tare ca poezia.”

BookishThoughts

A book is a dream that you hold in your hand

Diana

Gânduri răsărite din frânturi de lumină.

Cuvinte ascuţite

Cultura la control!

A reader has no favourite book

Trebuie să fac ceva ca să am scuză că nu fac ceea ce trebuie de fapt să fac. Şi îmi plac cărţile. Asta sună promiţător.

My happy jar

All you need is less

clipe traite

Carpe Diem!

%d blogeri au apreciat asta:
search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close