O dulce simbioză… (pamflet)

Nu-mi doresc a ta mimoză

să mă mintă cu parfumul,

noi n-avem pic de osmoză

și tot altul ne e drumul.

 

Prin tine să respir voiam,

din drag să îți fac cunună,

cu visele, doar, mă hrăneam,

mi-era destul, lună de lună…

 

Mușcându-te, am dat de venin,

la suflet am făcut viroză,

cu germenii tăi de pelin

ne-ai acrit dulcea simbioză.

 

Cu ce suflu să cred în tine?

M-am veștejit ca o liană.

Te iubesc, nu mă pot abține,

dar azi sunt iar o buruiană!

 

Mă-ntorc pe solul ce-mi dă viață,

prin tine să mă înalț doream…

Dragostea noastră, o paiață,

salută amarnic de la geam.

 

Nu-mi doresc a ta mimoză

să mă mintă cu parfumul,

noi n-avem pic de osmoză

și tot altul ne e drumul…

20064813_8c42fd362a_o

foto:flickr.com

Anunțuri

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s