Răscrucea cu mame – episodul 6:Persecutoarea

rascrucea cu mame

 

La serviciu, obișnuită să răsfoiască sistematic pagina de Facebook a Adelinei, într-o pauză, Simona zări câteva fotografii noi care o indispuseră teribil. Marius nu era în niciuna dintre ele, probabil nu-și făcuse profil pe site, astfel că nu avea la cine să se adreseze pentru mai multe informații, decât de la sursă. Îi ceruse cerere de prietenie și Adelinei, de câteva luni, dar fata o ignorase total. Aruncând o privire rapidă la ceasul computerului, Simona căută frenetic mobilul aruncat cine știe pe unde, ascuns sub vreun maldăr de hârtii. Nu mai era prea mult timp până la începerea unui nou curs. Dădu de el. O avea prima la contacte. O pusese anume așa, în detrimentul maică-sii, chiar.

Clara, o colegă de la birou, o învățase cum să o spioneze pe fiică-sa fără ca ea să-și dea seama. Avea de umblat la câteva setări, miza pe neatenția fetei. Într-o zi, chiar, află parola contului ei, își dădu accept la cererea de prietenie, dar distracția nu dură mult. Adelina, care stătea aproape non-stop pe site, se prinsese de șmecherie, își schimbă parola, iar mama primi un unfriend cu mare grație.

Telefonul sună lung. Puțin înainte să intre căsuța vocală, fata răspunse tăios:

– Da!

– Poți vorbi? întrebă femeia pe o voce cam tremurată, improprie ei.

– Hai, dom’le, zi odată! trânti Adelina.

Avea un birou prăfuit, cu igrasie și cu pereții cam scorojiți. Ai fi zis că lumina evita să intre-n el, deși dispunea de o fereastră mare și înaltă. Ori, poate, Simona nu dorea să-și primească lumina în acest spațiu care, după cum ea singură simțea, o umilea în fiecare zi de lucru.

Asta ai ajuns. Mă cac pe școlile tale. La ce ți-au folosit? Te-am înghițit și de aici nu o să te scuip decât când o să te termin. Nu simți cum miroși? Miroși a mine. Miroși a frică și înfrângere, iar mirosul abia dacă-ți mai permite să respiri. În pereții ăștia, ca-n pereții unui stomac, viața te digeră amar. Nu o să mai ieși aici decât atunci când am să te termin. Ți-ai ratat șansa. Trenul plecării tale a plecat iar gara a luat foc. În tine. În mine.  

– Ce-i cu pozele alea pe profilul tău de Facebook? începu maică-sa să se crizeze la telefon. Adică, ai fost la chef și te-ai făcut mangă când eu a trebuit să fac ore suplimentare, fără să-mi ceri voie?

– Ha? Să-ți cer voie să mă fac mangă sau ce tot zici acolo? Iar mă verifici? Ai cuvântul meu că-mi șterg contul. De fapt, nu, mi-l schimb. Nu mă mai găsești veci. Pe Facebook, zic, adăugă fata, aparent îngrijorată de caracterul polisemantic al frazei. Plus de asta, îmi iei și din timpul de pauză pentru obsesiile tale. Închid. Îți dau block!

– Măi copilă, am tot dreptul! Nici nu mă ai la prieteni ca să mă blochezi… Nu te pot supraveghea altfel, așa e situația…

– Te blochez în telefon, nu mă face! Te-a calmat Silviu ieri în legătură cu Marius?

– Da, dar nu schimba subiectul ! A zis că e băiat bun, muncitor, își vede de treabă… a avut și el o copilărie grea, nu ca tine!

– Ia auzi, aflu și ce nu știam. Sigur de Marius ți-a vorbit? Nu-l prea recunosc.

– Da, normal. Cum vine asta? Dar nu mai schimba subiectul! Noi vorbeam de…

– Hai, că tre’ să-nchid. Vine profa.

În secunda următoare, conversația se întrerupse, lăsând-o pe Simona cu vorbele-n gură și cu o durere de cap cruntă. Puse telefonul deoparte, stătu atentă câteva momente și ascultă dacă e cineva în apropiere de biroul ei. Nu era. Se ridică, traversă camera și își descuie dulăpiorul de lemn în care ținea unele documente cu regim special și alte lucruri personale, la fel de speciale. Scoase o sticlă de cognac, un pahar și turnă.

Mănânci eșec cu lingura mare. Azi nu te-ai uitat în oglindă. Credeai că scapi?Pereții ăștia sunt cea mai bună oglindă a ta.

Instantaneu, în minte-i veni imaginea lui Silviu. Fusese tot timpul acolo, dar acum își făcu simțită prezența. Se lăsă moale pe scaun, dând frâu liber imaginației, acolo unde Silviu pusese stăpânire de ceva timp. Nu-și explică prezența lui. Nu avea sens, dar el exista acolo.

Ca un țăruș, ca un semn, un memento sau o figură a trecerii.

(fragment din romanul în curs de apariție, Oameni și granițe)

oameni si granite promo 9

foto original: Pinterest

Reclame

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

clipe traite

Carpe Diem!

Blogul Giuliei

modă-gânduri-idei -cărți

MeddArtis

„În viață risipim ani, iar la moarte cerșim clipe”.

călătorru'

“Să trăieşti pe Pământ poate fi scump, dar include o călătorie gratuită în jurul soarelui în fiecare an.”- A.B.

Gara pentru noi

blogul Renatei

Inimă de carte

recenzii de carte, semnal editorial

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Calator spre infinit

O lume este un loc in care existi

Cartea Daath Publishing

Books - a reflection of consciousness

Anca și cărțile

Când înveţi să citeşti, devii liber pentru totdeauna.

Imaginary Coffee

Sometimes we need fantasy!

Paul Militaru

Photography Portfolio

gânduri însingurate

eu cu gândurile mele… şi… atât!

Inchirieri de idei

Pe scurt despre absolut tot

GEORGE SORIN VENETE

#vorbește, sufletul nu te va ierta niciodată pentru tăcere!

Everyday lifestyle

Make something everyday change your life

brăilaltfel

braila vazuta prin ochii mei

ISTORII REGĂSITE

Probabil cel mai bun blog de istorie!

%d blogeri au apreciat asta:
search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close