PAUL DUKAS
După cum ar zice cineva, „avansăm înainte”. În cele ce urmează voi creiona povestea unui compozitor mai puțin promovat, dar valoros.
Paul Abraham Dukas (1 octombrie 1865 – 17 mai 1935) a fost un compozitor, critic, erudit și profesor de origine franceză. O persoană extrem de studioasă, de retrasă, în aceeași măsură, un autocritic atroce care și-a abandonat și distrus multe din compozițiile sale. Cea mai bună operă a sa e considerată piesa orchestrală Ucenicul vrăjitor, care s-a bucurat de o faimă atât de mare, încât a eclipsat celelalte creații ale sale. Între acestea se numără opera Ariadna și Barbă Albastră, o simfonie, două lucrări substanțiale pentru pian și un balet (La Péri/ Floarea Imortalității).
Într-o epocă în care muzicienii francezi erau împărțiți în două facțiuni (progresiști și conservatori), Dukas a ales să nu adere la niciuna, reținându-și admirația pentru ambele grupuri. Compozițiile sale prezintă influențe ale unor creatori muzicali mari precum Beethoven, Berlioz, Franck, d’Indy și Debussy.
În paralel cu cariera sa de compozitor, Dukas a fost și critic muzical, contibuind regulat la cel puțin cinci publicații franceze. Puțin mai târziu în viață a ocupat un post de profesor de compoziție la Conservatorul din Paris și la Școala Normală de Muzică. Printre elevii săi numim pe Maurice Duruflé, Olivier Messiaen, Manuel Ponce, and Joaquín Rodrigo.
Acest articol este o traducere după un site Wikipedia