ISTORIA CĂRȚII ȘI A SCRISULUI – partea a cincea (ultima)

Istoria cartii si a scrisului

 

Revoluția cărții

Dezvoltarea tehnicilor și a mijloacelor de comunicare audio-vizuale este în general considerată ca o concurență serioasă pentru carte și poate ca un factor de schimbare a formei acesteia. Codex-ul are, totuși, mari șanse să se păstreze în viitor, iar microfilmele și benzile de magnetofon nu sunt decât mijloace de substituție. Încercările întreprinse pentru a combina formele noi cu cele vechi nu au fost deloc concludente, în opinia lui Albert Labarre în vol. Istoria cărții. Cărțile însoțite de discuri sau de diapozitive nu au avut succes, continuă el, făcând apel la modalități de lectură prea diferite.

Se vorbește totuși de „revoluția cărții”, iar dacă aceasta există, trebuie căutată în două direcții: difuzare și producție. Electronica, aflată într-un progres constant, a intervenit în culegere, făcând mașinile capabile să stabilească singure lungimea rândurilor și să despartă corect cuvintele. Cum tipărirea ilustrațiilor se făcea deja prin intermediul fotografiei, s-a observat că imaginea se putea folosi și pentru tipărire. Mașinile de fotoculegere, de exemplu. Elementul esențial al acestora este un disc care are aproape de circumferința imaginea transparentă a caracterelor și care se rotește într-un mod regulat; mașinile de fotoculegere din generația a treia sunt capabile să abordeze 3000 de semne pe secundă, adică 10 milioane pe oră. Chiar și tipărirea a evoluat și au apărut tehnici noi: laserul, jetul de cerneală, transferul termic, termica directă.

eBook-eReader- cititoare DAISY

Un eReader poate conține mii de eBookuri, singura limitare fiind capacitatea de stocare. În funcție de dispozitiv, eBookul poate fi citit în întuneric sau la lumina soarelui (tehnologia eInk). Majoritatea eReaderelor au încorporate o sursă de lumină, pot mări sau schimba corpul de literă, folosesc programe de citire audio pentru cei care au probleme de vedere sau sunt dislexici, permit cititorilor să caute semnificația cuvintelor sau informații despre un subiect prin folosirea bazelor de date online. Platformele eBook permit sincronizarea lecturii, a notițelor și a semnelor de carte pe mai multe dispozitive. Producătorii de eReadere pot monitoriza activitățile clienților lor obținând date statistice importante pentru piața eBook.

Apple_iPad_iBooks_1645855c

foto: telegraph.co.uk

eReaderul e mai scump decât o carte, dar costul se amortizează repede datorită costului scăzut al eBookurilor. Multe eBookuri se găsesc în mod gratuit pe Internet, deoarece majoritatea cărților ajung in patrimoniul public la 70 de ani de la moartea autorului. Cărțile electronice sunt ideale pentru oamenii care prețuiesc informația, care au probleme cu vederea, cărora le place să citească fără ca alții să vadă ceea ce citesc sau pentru oamenii ce nu au spațiu suficient de depozitare a cărților tipărite.

În prezent, prin carte electronică sau eBook se înțelege versiunea electronică a unei cărți tipărite (dar există și eBookuri care nu au fost tiparite niciodată). Cărțile electronice pot fi citite pe PC sau pe diverse dispozitive mobile. Formatul ePub este cel mai utilizat. Este folosit de instituțiile de stat, de edituri, de biblioteci etc. Formatul MOBI sau AZW este deținut si folosit doar de Amazon pentru eReaderele si aplicațiile proprii. Aceste 2 formate sunt preferate deoarece permit modificarea mărimii literelor și reașezarea cuvintelor în funcție de mărimea și orientarea ecranului eReaderului sau a aplicației folosite pentru citire.

Cititoarele sau player-ele Daisy sunt aparate care permit ascultarea cărţilor create în standardul Daisy. Ele sunt asemănătoare într-o anumită măsură cu MP3-CD-Player-ele din comerţ. Totuşi, spre deosebire de acestea din urmă, cititoarele Daisy sunt mai robuste, mai fiabile şi sunt singurele care permit ascultarea selectivă a informaţiilor create în formatul Daisy. Ele sunt proiectate special pentru persoane cu deficienţe de vedere.

player_daisy_victor_reader_1_mic

foto: cartidaisy.ro

Există două tipuri:

  • Tipul desktop, mai mare şi mai uşor de manipulat, având un difuzor încorporat care oferă o redare clară şi puternică. Acest aparat funcţionează atât conectat la priză cât şi pe acumulatori.
  • tipul portabil, miniatural, puţin mai mare decât un telefon mobil, permite aceleaşi funcţii ca şi tipul desktop.

Pentru a fi lecturate, cărţile Daisy sau celelalte tipuri de fişiere text sau audio, trebuie încărcate prin intermediul unui computer în memoria internă a aparatului.

 

Surse:

ADINA BERCIU-DRÃGHICESCU, Arhivistica și Documentaristica, Universitatea București Departamentul de învățământ la distanță, CREDIS, 2001

T.NEDELCEA, Civilizația cărții, Scrisul Românesc, Craiova, 1996

A.LABARRE, Istoria cărții, Institutul European, Iași, 2001

http://www.descopera.org

http://www.cartidaisy.ro

 

VĂ MULȚUMESC PENTRU CITIRE ȘI PENTRU INTERESUL ACORDAT! 

UN 2018 PLIN CU TOT CE VĂ DORIȚI!

goodbye-2017-hello-2018

foto: Pinterest

6 răspunsuri la “ISTORIA CĂRȚII ȘI A SCRISULUI – partea a cincea (ultima)”

  1. Eiii, aici nu ne mai înțelegem… Eu una, până când nu țin o carte în mână, nu o răsfoiesc, nu-i simt mirosul de carte nouă sau veche… nu pot simți plăcerea lecturii. Nu zic că sistemele astea electronice nu sunt bune, dar… nu sunt pentru mine. Cărțile mele, adunate de trei generații și adăpostite în trei biblioteci, m-ar renega dacă aș trece la e-reader și e-books! ☺
    Mulțumesc mult pentru călătoria în timp, de la izvoarele scrisului până astăzi!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: