Colțul Cultural

repaus cu cap

Măcelarul, curva şi chiorul, filmul dezumanizărilor

Am avut bucuria și onoarea să urmăresc filmul Măcelarul, curva şi chiorul la TIFF Sibiu 2018 și je ne regrette rien. Nu m-a înșelat inuiția nici acum și am ales numai filme ce merită vizionate. Poate de asta am preferat să dau câțiva bănuți(+ respect, TIFF!) și să nu stau doar la proiecțiile exterioare.

Tot ce pot spune despre această producție e că m-a captivat complet și iremediabil prin estetica propusă, că povestea mi s-a părut ok, ca script, și că am ieșit de la acest film convins fiind că am făcut o mare confuzie. Nu, nu dobitoacele din abator erau animale, de fapt, ci ăia de le tăiau. Scurt și cuprinzător. Și n-am să fac o polemică și-o teorie a chibritului din moda vegetarianismului , că nu despre asta e filmul, ci am să felicit din suflet echipa filmului pentru această realizare și pe cei de la TIFF pentru preluare!

hqdefault

sursa: Youtube

Ceva mai obiectiv a scris Dan Romășcanu în cele ce urmează:

Nu am văzut nici un film anterior al regizorului János Szász şi ştiu prea puţin despre cinematografia maghiară din zilele noastre, deci a fost ocazie bună de a vedea feţe noi şi de a compara abordarea filmelor maghiare cu cele din România sau Cehia învecinate, cu care sunt mai familiarizat. Nu am fost dezamăgit.

Povestea se petrece în deceniul următor primului război mondial. În timp ce întreaga Europa trăia trauma postbelică, situaţia era mult mai dificilă în ţările care pierduseră războiul: Germania, Austria, Ungaria. O lume întreagă se prăbuşise şi mulţi oameni rămăseseră cu cicatrici nu numai în carne, ci şi în suflete. Multe femei au fost obligate să-şi vândă trupurile, bărbaţii să fure sau să ucidă pentru a supravieţui.

Pentru unii, situaţia a fost post-apocaliptică, în timp ce alţii au încercat să se retragă în modurile tradiţionale de viaţă şi de subzistenţă. În acest context, într-un colţ îndepărtat şi uitat de soartă al Ungariei înfrânte, are loc povestea de dragoste şi ură, promisiuni încălcate şi violenţă, care înghite triunghiul de personaje din titlu. Povestea este inspirată dintr-un caz real, dar abordarea naturalistă reaminteşte romanele lui Zola cu alunecarea inevitabilă a acestora în crimă şi finaluri tragice.

pentru întreaga recenzie CLICK AICI

639