Azi voi vorbi puțin despre Putere versus Forță, de David R. Hawkins, prima carte care deschide o lungă serie de titluri (nouă, conform Goodreads) ale unui autor care a revoluționat, spun datele, o ramură științifică mai puțin cunoscută – kinesiologia.
Ce este kinesiologia?
Conform Dicționarului de Neologisme din 1986, CHINEZIOLOGÍE s.f. = Știința anatomiei, fiziologiei și mecanicii mișcărilor musculare ale omului. [Pron. -zi-o-, scris și kineziologie. / < fr. kinésiologie, cf. gr. kinesis – mișcare, logos – știință].
Vorbim despre o știință ce pare a privi îndeosebi campionii sportivi, însă, de fapt, ne privește pe toți. Cum? David Hawkins a descoperit că pe baza unui test simplu s-ar putea proba valoarea de adevăr/ autenticitate a foarte multor concepte, idei, emoții, produse ș.a.m.d., ajungând la o aplicabilitate foarte extinsă. Nu degeaba, subtitlul cărții, ca să zic așa, se numește „Determinanții ascunși ai comportamentului uman”. Fascinant, la prima vedere, dar să vedem, mai exact, la ce se referă:
Studiul kinesiologiei a intrat prima oară în atenția științei în a doua jumătate a secolului XX, prin intermediul cercetărilor doctorului George Goodheart, care a deschis calea specialității pe care tot el a numit-o kinesiologie aplicată. Dr. Goodheart a descoperit faptul că stimulii fizici benigni – spre exemplu, suplimentele nutritive benefice – pot crește tonusul anumitor mușchi indicatori, în vreme ce stimulii dăunători ar cauza acelorași mușchi o slăbire imediată. (…) La sfârșitul anilor ’70, doctorul John Diamond a perfecționat această specialitate într-o nouă disciplină pe care a numit-o kinesiologie comportamentală. Descoperirea novatoare a dr. Diamond a fost aceea că tonusul mușchilor indicatori se poate întări, respectiv slăbi, în prezența unor stimuli intelectuali sau emoționali negativi sau pozitivi (…) Un zâmbet vă va face să aveți o reacție pozitivă (…) afirmația „te urăsc” vă va face să încercați o senzație de slăbiciune.
În 1975, dr. Hawkins a început cercetarea răspunsului kinesiologic la adevăr și falsitate
Reputatul doctor psihiatru David R. Hawkins a pornit de la premisa că există o conștiință comună, un spiritus mundi, cum zicea Jung, conștiință care pare să acționeze asupra tuturor, greu măsurabilă până la el, și care conține în ea însăși toate marile adevăruri ale vieții, ca un ocean în care înotăm cu toții.
Prin măsurătorile sale, dr.Hawkins a calibrat scala relativă a adevărului.
Prin intermediul acestui instrument, pozițiile intelectuale, afirmațiile ori ideologiile puteau fi măsurate pe o scală de la 1 la 1000. Se putea întreba: „acest subiect (carte, filosofie, învățător) calibrează la nivelul 200? (Da/Nu); la 250? (Da/Nu); și așa mai departe până la punctul în care calibrarea putea fi determinată precis.
Cartea de față a apărut pentru prima oară, tradusă în limba română, în anul 2005, la editura Cartea Daath. Această editură a publicat opt din volumele autorului, din 2005 până în 2014, sub numele generic Colecția David R. Hawkins.
foto: Cartea Daath
Temele abordate în această serie sunt de o complexitate foarte greu de redat. Din fericire, se începe ușor. Putere versus Forță e un volum relativ subțire, în comparație cu celelalte, dar unul în care se explică de la 0 pașii pe care a pornit autorul, ideile fondatoare, uneltele folosite și multe considerații cu privire la ceea ce el numește nivelele de conștiință. Nivele care mi s-au părut, pe alocuri, puțin subiectiv definite, dar, în sfârșit, suntem oameni. Profit de această cale pentru a vă spune că n-am să comentez prea mult legat despre sistemul de calibrări și cum l-am perceput. Nu doresc să influențez pe nimeni. Pot doar să vă mărturisesc că am mers și pe simțire, și pe judecată, iar răspunsul a fost cam același, cu amendamentul că rămân (și voi rămâne mult timp, cred) tributarul principiului socratic.
Date efective despre putere versus forță, au fost furnizate de autor prin intermediul capitolului 10 (partea a doua, Lucrarea) în care autorul a explicat caracteristicile celor două concepte folosindu-se de unele episoade din zona politică și din istoria politică a lumii.
Dintre ideile acestui capitol:
- Puterea reușește cu ușurință lucrurile pe care forța e incapabilă să le realizeze chiar și cu prețul unui efort imens
- Aroganța este o caracteristică a forței; puterea este caracterizată de umilință. Forța e plină de sine; ea deține răspunsul tuturor întrebărilor. Puterea este modestă
- De cele mai multe ori, pentru a acumula sprijin și a-și masca motivațiile subterane, forța se sprijină pe retorică, pe propagandă și pe argumente plăcute urechii. Cu toate acestea, una dintre caracteristicile adevărului e aceea că nu are nevoie să fie apărat, pentru că este auto-evident.
- puterea atrage, în timp ce forța respinge. Deoarece puterea unifică, ea nu are dușmani în adevăratul sens al cuvântului, deși manifestările sale pot întâmpina opoziția unor oportuniști ale căror interese nu sunt satisfăcute.
Totodată, Hawkins a explicat din start că nu crede în principiul determinist A →B→C, ci a evidențiat un model de atracție prin care cauza ABC, care nu este observabilă, rezultă în succesiunea A →B→C, unde cauza ABC poate fi considerat acel spiritus mundi, de care pomeneam mai sus.
Un volum controversat care deschide o serie ce promite multe revelații esențiale spiritului uman. Dacă va fi așa, vom descoperi în continuare. Începând din toamna aceasta voi scrie, pe rând, despre fiecare carte din această colecție a editurii, și vă voi împărtăși simțirile mele.
titlu complet: Putere versus Forță – Determinanții ascunși ai comportamentului uman
autor: David R. Hawkins
editura: Cartea Daath
an apariție: 2005
număr pagini: 242
9 răspunsuri la “Colecția DH: (1) Putere versus Forță”
Draga Mihai, trebuie sa adaug aici citeva corecturi.
1. Testarea kinesiologica conform Dr. Hawkins nu foloseste intrebari, ci afirmatii. Este o distinctie importanta.
2. Cartea Daath a publicat pina acum 8 dintre cartile doctorului David R. Hawkins.
3. Nu stiu exact la ce te-ai referit cind ai folosit ” scala relativă a adevărului”. Nu-mi amintesc ca autorul sa fi definit Scala Nivelurilor Constiintei cu o asemenea caracteristica, cu epitetul „relativ”.
4. La vremea cind am publicat aceasta carte nu eram atit de atenta la universul semantic dar si informational-energetic al fiecarui cuvint, dar, cu siguranta sunt foarte atenta de ceva ani. 🙂
ApreciazăApreciază
Dragă Daniela,
Tare binevenite sunt corecturile tale. Mulțumesc, pe această cale!
La testarea kinesiologică am dat un citat din carte, ca exemplu (p.11; cuvânt înainte de E. Whalen). Poate nu cel mai reușit, dar unul care mi-a „vorbit” ceva mai mult. Acolo se explica puțin metoda de stabilire a valorii la care a calibrat o anume testare întrebând, pe rând, dacă atare concept calibrează la x (unde x=numărul logaritmic) sau y. Altundeva nu văd unde aș fi spus că testarea kinesiologică folosește întrebări. Sper să nu-mi fi scăpat ceva din vedere.
Îmi asum eroarea cu privire la numărul de cărți publicate de editură din Colecția David R. Hawkins. N-am fost atent.
„Scala relativă” e o sintagmă care-mi aparține total, domnul Hawkins/traducătorul cărții, nu a folosit-o, dar m-am bazat pe un principiu căruia-i sunt tributar, „Totul e relativ” (Einstein).
Mulțumesc din nou pentru intervenție și sunt curios să citesc și celelalte cărți ale autorului.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Si eu sunt curioasa sa citesti si Ochiul sinelui, si Sinele si Adevar versus Falsitate… de-abia astept. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Interesantă această paralelă între putere și forță, care numai lexical se pare că sunt sinonime.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Am fi tentați să le asemănăm, dar diferențele sunt destul de mari. Autorul a reușit să le delimiteze destul de bine.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
[…] în primul volum al seriei Putere versus forță, autorul ne familiariza cu cercetările care au făcut obiectul studiilor sale de-a lungul a […]
ApreciazăApreciază
[…] – Realitate și Subiectivitate , de David R. Hawkins MD., PhD, este a treia parte a trilogiei Putere versus Forță și, totodată, a treia carte a seriei care poartă numele […]
ApreciazăApreciază
[…] acestei cărți se întoarce spre un subiect abordat de autor în primul volum al trilogiei, cu același nume, ducând tema la nivel de detaliu. Pentru cei care nu au urmărit această serie a recenziilor, […]
ApreciazăApreciază
[…] om sincer cu sine poate confirma nivelul de adevăr al oricărei afirmații (vorbim, desigur, de tehnicile de calibrare ). Ceea ce conține miezul acestui volum, de fapt, este „o distilare a aplicațiilor pragmatice […]
ApreciazăApreciază