Emoție-Energie-Esență

 

Credeați că doar atunci când căutați ceva cu sufletul, pentru că aveți o nevoie lăuntrică, veți găsi. Mnu, nu prea e așa. Pentru că și atunci când nu cauți poți să găsești ce-ți trebuie, pentru că ai nevoie. Tadaaa. Și dacă vă spun că la mijloc stă măcar o emoție, ați ști deja cam jumătate din subiectul cărții despre care am să vă vorbesc azi.

Azi va fi despre un volum care mi-a devenit foarte drag și apropiat sufletului. Față de care am construit iubirea sau… pe care m-am trezit iubindu-l. E vorba despre Matricea emoțiilor: emoție-energie-esență, de dr. Synthia Andrews, n.d.

Cartea a apărut în anul 2015 la editura Cartea Daath, editură care i-a tradus autoarei și volumul Calea energiei, cu doar un an înainte de apariția Matricei emoțiilor. Personal, cartea aceasta mi se pare un fel de tratat de specialitate, autoarea reușind să ducă mai departe informațiile din Calea energiei și să le focalizeze pe un studiu specific: puterea emoțiilor.

Înainte de a trece la prezentarea cărții, vreau să vă destăinui că volumul acesta mi-a atins sufletul foarte mult și am avut o serie de revelații citindu-l. Nu zic că asta vor experimenta toți cei ce-l vor citi, aici depinde foarte mult din ce loc din tine pornești la citirea studiului Synthiei Andrews. Pe mine m-a ajutat mult, realmente. Laolaltă cu Puterea spirituală a empatiei, cele două cărți constituie un kit de prim-ajutor în redescoperirea celor ce suntem (oare de ce am impresia că am mai spus asta undeva?).

matricea-emotiilor_mare

foto: EuSunt

Volumul e susținut de o bibliografie temeinică, un glosar de termeni, exemple personale și exemple aplicate pentru fiecare concept în parte, exerciții de „întâlnire” și recunoaștere a emoțiilor, analogii frumoase și multe altele. Încă un volum extrem de complex, la fel ca multe alte titluri ale editurii.

De ce să nu recunoaștem? Majoritatea oamenilor sunt ghidați de emoții mai mult decât le place să recunoască. Oare de câte ori ne-am explicat o atitudine? Am simțit nevoia s-o facem sau ni s-a părut naturală și autentică? Ar fi o bucurie, o împlinire, dacă lucrurile ar sta așa, însă cum mulți ne umplem gura cu acest autentic și nu știm, de fapt, despre ce e vorba, Matricea emoțiilor ar fi un pas în a ne revedea așa cum suntem. Că veni vorba de vedere, știați că energia întunecată constituie 70% din întregul univers? Poate nu, dar NASA susține că tot ce există pe Pământ și a fost observat vreodată cu ajutorul instrumentelor, constituie un infim procent de 5%, restul de 95% distribuindu-se astfel: 70% energia întunecată de care spuneam mai sus, iar 25% materie întunecată. Să încercăm o analogie: pe de o parte să ținem cont de ce a descoperit NASA, pe de altă parte să transpunem ideea lor asupra corpului omenesc – ce se vede (materia din care suntem făcuți) și ce nu se vede (gânduri, emoții etc.).

Grație acestei cărți am aflat o grămadă de lucruri curioase despre emoții, cum ar fi:

Neuroștiința clasică postulează că emoțiile se formează în creier; cercetările întreprinse de neurologul Candace Pert, însă, au răsturnat această idee la 180 de grade. Într-un studiu din 1985 publicat in Journal of Immunology ea a demonstrat pentru prima oară că emoțiile au o bază biochimică și că sunt generate atât în creier, cât și în restul corpului.

 

Și nu numai atât. Se pare că un studiu realizat de HeartMath a arătat că oamenii fac schimb de informație emoțională prin câmpul de energie pe care-l generează inima. În altă ordine de idei, emoțiile sunt mesagerii din centrul sinelui care ne aduc informații despre calea pe care o avem de urmat și despre oceanul de energie în care trăim zi de zi. Emoțiile comunică permanent cu noi, din păcate noi ne-am făcut un obicei din a le ignora valoroasele semnale. Ce se întâmplă când ducem această ignorare la extrem? Apar emoții neprocesate, care ne influențează mai ales starea de sănătate.

Deși emoțiile ne însoțesc încă de timpuriu în călătoria noastră evolutivă, ele sunt adesea copleșitoare și derutante. Nu părem să fi învățat arta stăpânirii lor și, de regulă, oamenii se opun ideii că le-ar putea utiliza în vreun fel. Unii le desconsideră, văzându-le ca pe o slăbiciune, pe când alții le apreciază peste măsură considerându-le modalitatea prin care poate fi atins extazul spiritual. Puțini sunt aceia care încearcă să preia informația vehiculată de emoții și să-i utilizeze energia pentru îmbunătățirea calității propriei vieți.

Emoțiile neprocesate (mai) duc și la comportament negativ, pe care-l recunoaștem prin intermediul suferinței pe care o provoacă. Acesta ar trebui văzut prin prisma faptului că persoana care-l manifestă face parte dintr-un întreg mai mare. Această viziune duce la o asumare sănătoasă a responsabilității pentru propriile acțiuni, pentru că (și) din greșeli se învață, nu-i așa? Adesea ne vedem pe noi observându-i pe alții, mai degrabă.

„Dacă s-ar întâmpla ca la un moment dat să ne simțim derutați și copleșiți de punctul de vedere al altei persoane, antidotul constă în cunoașterea de sine”.

matricea emotiilor

foto: Colțul Cultural

Emoțiile blocate determină o traumă, unul din cuvintele preferate ale celor din ziua de azi. Atunci când avem o traumă, Synthia Andrews spune că acea traumă este blocată în corp, laolaltă cu percepțiile din trecut ale acelei realități. E lesne de înțeles că aceste lucruri ne determină comportamentul și ne împiedică să creștem din punct de vedere emoțional și afectiv, pentru că retrăim obsesiv și inutil același eveniment marcant pe care-l ținem strâns lipit de suflet. Iată de ce apreciez eu următorul pas al autoarei, momentul când a luat fiecare emoție pe care o trăim (din cele mai frecvente) și a întors-o pe toate fețele, arătându-ne când fața ei bună, când cea rea. Asta mi-a fost de real ajutor în recunoașterea multor tipare din viața mea și-n explicarea unor evenimente din trecut.

„Ori de câte ori reacționăm exagerat într-o anumită situație – când forța reacției noastre este disproporționată față de stimul – știm că s-a declanșat un tipar preexistent.”

Voi termina acest expozeu prin două analogii care mi-au plăcut în mod deosebit. Prima ne arată cum dorința corpului nostru de a evita durerea este ghidată la nivel celular la fel cum emoțiile dureroase pot crea disconfort corporal. Măcar o dată am introdus o mână într-o apă fierbinte și imediat mușchii noștri au răspuns la stimul contractându-se și retrăgând mâna din apă, înainte ca informația să ajungă la creier. „Armarea care blochează durerea și suferința, blochează totodată bucuria și iubirea”.

Cea de-a doua analogie include șobolanii. 🙂 Se pare că o genă din organismul acestora este activată doar la cei care au fost îngrijiți de mamele lor și au primit afecțiunea acestora. Studiul ACE a demonstrat (dacă mai era nevoie) că experiențele traumatice din copilărie influențează (genetic, iată!) nivelul de stres pe care-l ducem din copilărie în maturitate.

Pe final, Synthia Andrews ne îndrumă să ne trăim viața cu intenție, lucru pe care vi-l doresc și vouă. Matricea emoțiilor e încă un volum valoros din colecția Știință și spiritualitate a editurii Cartea Daath. Mulțumesc frumos pentru ocazia regăsirilor!

titlu complet: Matricea emoțiilor : emoție-energie-esență

autor: dr. Synthia Andrews, N.D.

an apariție: 2015

pagini: 340

ilustrații: Mark Johnson

traducător: Adina Ihora

 

3 răspunsuri la “Emoție-Energie-Esență”

  1. […] Și totul începe în conștiința noastră, aveam să citesc. Sigur că ph.D Martin Brofman este tributar conceptului de co-creație, la fel ca mulți alți curajoși ca el, iar acesta susține că dacă ne vedem ca pe niște victime ale mediului nostru și căutăm cure și vindecări în afară, ratăm adevăratul peisaj și nu identificăm cauzele care au dus la apariția unor simptoame (cauze de natură emoțională și tipare ale conștiinței dobândite). […]

    Apreciază

  2. […] Căci ce altceva facem atunci când vizionăm un film dacă nu experimentăm viața? Ne punem la încercare ”pachetul emoțional”, ne identificăm cu eroul sau eroina din film  (fie că vrem, fie că nu, e aproape inevitabilă această apropiere), ne întâlnim sau reîntâlnim fricile, ne proiectăm dorințele sau căutăm răspunsuri la diferite probleme de ordin cultural. Căutăm o parte sau toate aceste lucruri rând pe rând, uneori plătim bilet pentru a le simți, avem nevoie de ele, din punct de vedere psihologic. Filmul nu mai e demult o distracție, dacă a fost cândva. Să nu uităm ce emoții intense a stârnit unul din primele filme ale cinematografiei mondiale, pelicula fraților Lumiere, Intrarea trenului în gara La Ciotat, când unii oameni, la vederea proiecției trenului care se apropia tot mai mult de camera de luat vederi, au zbughit-o de pe scaune, speriați și convinși că dacă nu aveau să fugă, trenul îi va lovi. Filmul e emoție, iar emoția e principalul nostru organ de simț lăuntric. […]

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: