CANCIÓN DE CUNA PARA DORMIR A UN PRESO
La gaviota sobre el pinar.
(La mar resuena).
Se acerca el sueño. Dormirás,
soñarás, aunque no lo quieras.
La gaviota sobre el pinar
goteado todo de estrellas.
Duerme. Ya tienes en tus manos
el azul de la noche inmensa.
No hay más que sombra. Arriba luna.
Peter Pan por las alamedas.
Sobre ciervo de lomo verde
la niña ciega.
Ya tú eres hombre, ya te duermes,
mi amigo, ea…
Duerme, mi amigo. Vuela un cuervo
sobre la luna y la degüella.
La mar está cerca de ti,
muerde tus piernas.
No es verdad que tú seas hombre;
eres un niño que no sueña.
No es verdad que tú hayas sufrido:
son cuentos tristes que te cuentan.
Duerme. La sombra toda es tuya,
mi amigo, ea…
Eres un niño que está serio.
Perdió la risa y no la encuentra.
Será que habrá caído al mar,
la habrá comido una ballena.
Duerme, mi amigo, que te acunen
campanillas y panderetas,
flautas de caña de son vago
amanecidas en la niebla.
No es verdad que te pese el alma.
El alma es aire y humo y seda.
La noche es vasta. Tiene espacios
para volar a donde quieras,
para llegar al alba y ver
las aguas frías que despierten,
las rocas grises, como el casco
que tú llevabas en la guerra.
La noche es amplia, duerme, amigo,
mi amigo, ea…
La noche es bella, está desnuda,
no tiene límites ni rejas.
No es verdad que tú hayas sufrido,
son cuentos tristes que te cuentan.
Tú eres un niño que está triste,
eres un niño que no sueña.
Y la gaviota está esperando
para venir cuando te duermas.
Duerme, ya tienes en tus manos
el azul de la noche inmensa.
Duerme, mi amigo…
Ya se duerme
mi amigo, ea…
José Hierro
CÂNTEC DE LEAGĂN PENTRU A ADORMI DEȚINUTUL
Pescărușul deasupra pinilor.
(Marea răsună).
Visul se apropie. Ai să dormi,
vei visa, chiar de nu vei vrea.
Pescărușul deasupra pinilor,
înrourând totul cu stele.
Dormi. Ții în mâini
albastrul imensei nopți, deja.
Nu-i nimic mai mult decât umbra. Sus, luna.
Pe alei, Peter Pan.
Deasupra cerbului cu spinarea verde,
fetița oarbă.
Deja ești bărbat și dormi,
nani, prietene…
Dormi, prietene. Zboară un corb
deasupra lunii și-o decapitează.
Marea ți-e aproape,
îți mușcă picioarele.
Nu-i adevărat c-ai fi bărbat;
ești un copil care nu visează.
Nu-i adevărat c-ai fi suferit,
sînt povești triste ce ți se îndrugă.
Dormi. Toată umbra-i a ta,
nani, prietene…
Ești un copil matur.
Ți-ai pierdut zâmbetul, fără de urmă.
O fi căzut în mare,
l-o fi mâncat vreo balenă.
Dormi, prietene, să te legene
clopoței și tamburine,
flaute din trestii leneșe
izvorâte-n zăpadă.
Nu-i adevărat că ți-e sufletul greu.
Sufletul e aer și fum și mătase.
Noaptea-i nemărginită. Are loc destul
pentru a zbura oriunde dorești,
ajungând zorii și văzând
apele reci care se trezesc,
pietrele gri, cum ți-era casca
pe care-o purtai la război.
Noaptea-i generoasă, dormi, prietene,
nani, prietene…
Noaptea-i frumoasă, e dezbrăcată,
n-are nici opreliști, nici gratii.
Nu-i adevărat c-ai fi suferit,
sînt povești triste ce ți se îndrugă.
Tu ești un copil trist,
ești un copil care nu visează.
Iar pescărușul așteaptă
să vină, pe când vei fi adormit.
Dormi, deja ai în mâinile-ți
albastrul imensei nopți.
Dormi, prietene…
Doarme
prietenul meu, nani…
tălmăcire: Mihai Cotea
Colțul Cultural 