Dacă ne-am ucide unul pe altul

Anul trecut am mai făcut așa o figură . În loc de colinde. Pe-atunci, îmbrățișam melodia Alexandrinei Hristov. Anul ăsta m-am oprit la doamna Ana Blandiana și la transpunerea trupei Firma. Mie mi-a plăcut. 🙂 În preajma sărbătorilor se cuvine să… fim mai buni, să dăm mâncare la câini, să nu negăm, să nu furăm, să iubim, mai puțin să greșim, să așteptăm, să nu cercetăm (treaba cu moș Crăciun 😉 ). Dacă tot „trebuie”, hai să trebuiască frumos… și cu folos.

 

 

versuri:

Dacă ne-am ucide unul pe altul

Privindu-ne în ochi,

În ochii noștri în jurul cărora

Genele stau ca o coroană de spini

Care-ncununa definitiv

Orice privire,

Dacă ne-am ucide, după ce ne-am privit

Cu dragoste fără de țărm în ochi,

Și, cunoscându-te, ți-aș spune:

Mori,

Mori, dragul meu,

Va fi atât de bine,

Vei rămâne numai cu mine,

Tu, cel născut din cuvânt,

Vei cunoaște gust de pământ,

Vei simți ce frumoase sunt rădăcinile

Împletindu-ți prin ele mâinile,

Cu neînțeleasa bucurie

De-a nu mai fi pentru vecie…

Și, mângâindu-mă, mi-ai spune:

Mori, draga mea,

Iubita mea cu frunte de octombrie

Cuprinsă ca-n icoane

De nimb rotund de moarte,

Mori,

Lasă-ți culorile în flori,

Pletele lungi cărărilor

Și ochii luciu mărilor,

Să știi

De unde să le iei,

Când vei veni…

Dac-am muri deodată împreună

Ucigaș fiecare și victimă,

Salvator și salvat,

Privindu-ne fără-ncetare-n ochi,

Mult după ce nu vom vedea…

foto: Pinterest

 

Publicitate