Râu de ianuarie

Orașul Rio de Janeiro e menționat oficial, pentru prima dată, atunci când a doua expediție portugheză de explorare, condusă de Gaspar Iemos, ajunge în luna ianuarie (Janeiro, în limba portugheză) a anului 1502 la golf, despre care navigatorul presupune că e gura unui râu, astfel, numind regiunea Rio de Janeiro (râul Ianuarie/ râu de ianuarie).

Cu toate acestea, abia în anul 1530 curtea regală portugheză trimite o expediție de colonizare a teritoriului, cu scopul de a folosi arealul ca zonă de acostare în cadrul aventurilor maritime desfășurate de aceștia. Francezii, pe de altă parte, fuseseră în Rio de Janeiro și-mprejur încă de la începutul secolului XVI și erau dispuși să lupte pentru dominația regiunii. În 1560, după o serie de încăierări, portughezii au reușit să-i alunge pe francezi.

Începutul orașului în sine s-a concentrat în jurul dealului São Januário, mai târziu cunoscut drept Morro do Castelo (trad. dealul castelului, morro=deal, castelo= castel) și mai apoi în piața Quinze (quinze=cincisprezece), centrul vechi al orașului.

Rio de Janeiro s-a dezvoltat grație vocației sale naturale de port. În aceeași epocă în care se descoperea aur în statul Minas Gerais, la finalul secolului al XVII-lea, guvernatorul Braziliei a fost numit vice-rege. Capitala coloniei era la Salvador, însă importanța crescândă a portului de la Rio a asigurat transferul de putere spre sud, înspre orașul care devenea, și încă este, centrul intelectual și cultural al Braziliei de azi.

În 1808, familia regală portugheză a vizitat Rio de Janeiro, refugiu ascuns, pe timpul invaziei napoleoniene. Când familia regală s-a întors în Portugalia și independența Braziliei a fost acordată (1822), minele de aur fuseseră deja valorificate complet făcând loc altei bogății: cafeaua.

imagini cu vechiul Rio de Janeiro pe acordurile compozitoarei Chiquinha Gonzaga

Dezvoltarea a continuat de-a lungul întregului secol XIX, inițial înspre nord, la São Cristóvão și Tijuca, apoi spre sud, trecând prin Glória, Flamengo și Botafogo (actualmente, cartiere ale orașului Rio de Janeiro). În 1889, capitala imperiului a asistat la căderea monarhiei. Schimbările politice au urmat calea capitalismului. Tranziția de la monarhie la republică începe în 1889 și se termină de facto, abia în 1930. Prin intermediul proclamației republicii, orașul devine capitală federală.

La începutul secolului XX au avut loc marile construcții importante, majoritatea în stil francez, fin-de-siècle. Rio de Janeiro își menține poziția de capitală până în anul 1960 când are loc inaugurarea noii capitale a republicii, Brasilia.

Capitală a statului cu același nume, Rio de Janeiro continuă să fie un centru social și cultural al țării.

augusto1

foto: g1.globo.com

 

traducere și adaptare: Mihai Cotea

Reclame

2 gânduri despre „Râu de ianuarie

  1. A republicat asta pe fata noptii și a comentat:
    „Rio de Janeiro s-a dezvoltat grație vocației sale naturale de port. În aceeași epocă în care se descoperea aur în statul Minas Gerais, la finalul secolului al XVII-lea, guvernatorul Braziliei a fost numit vice-rege. Capitala coloniei era la Salvador, însă importanța crescândă a portului de la Rio a asigurat transferul de putere spre sud, înspre orașul care devenea, și încă este, centrul intelectual și cultural al Braziliei de azi.”

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Lumen in mundo

Nimic nu este atât de surprinzător ca viața. În afară de scris. - Ibn Zerhani

Zwischen Immer Und Nie

What are the most profound words you've read?

Just reading my books

Doar citește!

Sinapse

Simple, dar cu viață

Gradina de hartie

povestiri, eseuri, insemnari politice

Literatura pe tocuri

Te invitam in lumea misterioasa a cartilor!

Endorfinul

Diminueaza perceptia durerii - Genereaza fericire !

Rânduri cu dichis

by Literatură pe tocuri

Blogaritm

Aici traiesti un timp in timpul meu.

Poeme nemuritoare

„Poezia este o artă care doare. Doare atât cât doare arta. Toată arta la un loc nu ustură însă aşa de tare ca poezia.”

intedismind

A book is a dream that you hold in your hand

Diana

Gânduri răsărite din frânturi de lumină.

Cuvinte ascuţite

Cultura la control!

A reader has no favourite book

Trebuie să fac ceva ca să am scuză că nu fac ceea ce trebuie de fapt să fac. Şi îmi plac cărţile. Asta sună promiţător.

My happy jar

All you need is less

%d blogeri au apreciat asta:
search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close