Boala & leacu’ – cum ne oblojeam odată… (1)

autor:  Maria Pădurean Pop

Referindu-ne la lipsurile care erau în lumea satului, în special nevoi ce îngreunau traiul țăranilor noștri, un mare necaz era  lipsa doctorului şi a medicamentelor, care să trateze bolile vremii, iar aceste lipsuri aduceau după ele numeroase decese și bolile nu ţineau cont de vârstă.

„Mergeau oaminii la punctul sanitar, la Hida sau la Panticeu. Din cauza lucrului mult, a oboselii, a netratării, a mâncării slabe, mulţi dintre ai noştri au ajuns rău, unii la sanatorul din Savadisla, alţii în groapă. N-aveam pirule, n-aveam leacuri cu ce ne trata!”

Boala îngenunchea, uneori nemiloasă, un sat întreg, luând cu ea multe vieţi.

Ea secera, în cruzimea ei, înghiţând  atâtea suflete!

boala & leacu

foto original: Pixabay

Despre cea mai frecventă boală în lumea satului nostru, aflu de la ai mei, că era „boala sacă”, o boală de plămâni. Ea a pricinuit un număr mare de decese în rândul tinerilor, în special, dar uneori şi al celor mici. Uneori decesele erau determinate şi de faptul că părinţii şi bunicii erau cuprinşi cu multe probleme şi nevoi  şi treceau cu vederea  semnele vizibile. Mergeau la medic în momentul în care nu mai aveau ce face, nici ei, nici medicul. Capătul de drum nu mai avea cale de întoarcere.

Porţile neputincioase se închideau în despărţiri dureroase. Tata îşi aminteşte de un astfel de moment trist când, copil fiind, alături de un alt copil, verişor bun – Simion Boca a Todorii, au stat cu lumânările aprinse lângă „sălaşul micuţ al unei fetiţe de 10 ani, Măriuca, o fiică de-a lui Ciotîrca.

„Mare jălanie o măi fost pă tăt satu’… mare de tăt o fost”. Moartea pricinuită de faptul că, scăpată de sub ochii familiei, prunca „o tras pă ea oala cu apă clocotită de pe ploaptănul ( plita) încins al cuptorului. No, ăla o fost mare năcaz”.

De „boală sacă „au murit mulţi coptii și tineri. Numa’ tăt auzăm, minten, minten,(imediat) clopotele plângând păstă sat şi ştiam că încă un coptil de-a nost’ s-o mai dus iară şi tăt satu’ era într-o mare jălanie”. Moartea se năpustea nemiloasă secerând vieţile tinere.

wood-2142241_960_720

foto: Pixabay

  Despre beteşug auzeau vorbindu-se mult, cu „beteşugu’ în cionte (cu boala în oase) se trăgeau la lucru pe hotar, care „era musai a hi făcut”. Adesea îi auzeai grăind în limbajul locului:

„Da’ ce beteşug ai, Bade Todere ?”

” Apoi, dragă, io de tăite am, de boală sacă sufăr demult, tăite zâlele aieste m-o tăiet jigu’ ( acid la stomac) mă dor tăite cioantele, mni-o ieşit şi vătămătura (hernia), iară boala de maţe o am din născare. Dăunăzi mni-am sclintit on pticior, iată îs şi ştiop. Mai rămâne să mă smintesc  la cap ş-apoi, tăite-s numa’ bune de mine, ca Todorica noastă cu, caru’.  A hi musai să mă duc şi io după ie, pă deal în sus….. la urla! Ş’api ce să mai zâc de aii pe care îi port pă stinare ? Îs gârbov, că di-o samă cu mine, din cotinjăntu’ mneu s-o dus tăţi, numa’ bine, pă deal în sus, în ţintirim, la temeteu. Mă mnir că mă mai pote răbda muierea asta pă lângă casă!”, şi râsul îi învăluie şi îi înmoaie „tăite hibele” la badea Toder a nost’.

Grăitoare vorbe, trist scenariu şi reprezentativ dar mereu, în jălania lui, respiră cu bună ştiinţă şi un abur de umor „trist”

„Api, merem şi noi să ne cotăm leacu, dacă nu l-om afla pă sate, ne-on întorce la leacurile noste de-acasă!”

Da, leacurile băbeşti le veneau de „hac” bolilor în multe situaţii , prin care treceau ai noştri. Câteva leacuri, „doctorii” pe care părinţii mei le-au testat sau au fost părtaşi la vindecarea cu ajutorul lor, ca prunci sau mai târziu ca tineri, aş putea să le culeg în „trusa” de acasă şi să vi le aduc spre cunoaştere, pentru a înţelege că Voivodeniul de atunci îşi avea şi el „doftorii” lui şi „doftoriile” lui.

(fragment din eseul „Boala și leacurile în satul Voievodeni, județul Sălaj, Maria Pădurean Pop, antologia Tradiții și spiritualitate, Asociația culturală „Cartea, izvor de cultură”, Arad, 2019)

VA URMA

 

 

Un răspuns la “Boala & leacu’ – cum ne oblojeam odată… (1)”

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: