Biblioteca Brukenthal, tezaurul de carte veche din Sibiu

Muzeul Brukenthal, una din cele mai vechi instituţii de cultură ale oraşului Sibiu, adăpostește, în a doua curte interioară a Palatului Brukenthal, biblioteca cu același nume.

Inaugurată oficial la 1817, biblioteca dispune în prezent de un număr de aproximativ 280.000 de volume (față de 15.972, la momentul deschiderii). Printre volumele regăsite în prezent la bibliotecă se numără manuscrise, incunabule, cărți rare (românești și europene), dar și volume de carte veche din Transilvania secolului al XVIII-lea și nu numai.

bruk1

foto: brukenthalmuseum.ro

Întemeietorul unei asemenea biblioteci nu putea fi decât un bibliofil.

Samuel von Brukenthal s-a născut pe 26 iulie 1721 în satul Nochrich din apropierea Sibiului, a urmat primii ani de școală în ținuturile natale, dar studiile universitare și le-a realizat la universitățile din Halle și Jena. Pasiunea sa de a colecţiona cărţi se datora modelelor iluministe ale vremii sale, pe care Samuel von Brukenthal le urmărea cu interes încă de când era licean. După ce-și efectuează studiile universitare în Occident, va lucra ca secretar adjunct al tribunalului până în anul 1753, la Sibiu. Mutat în Viena, 9 ani mai târziu, la 1 martie 1762 e ridicat la rangul de baron în semn de recunoştinţă pentru calităţile sale deosebite, iar la 30 iulie 1777, prin decret imperial, este numit guvernator al Transilvaniei.

De asemenea, a fost consilierul personal al împărătesei Maria Theresa. 

Toate manuscrisele din fondul de carte ce a stat la originea bibliotecii Brukenthal au aparținut acestuia. Printre ele, menționăm „lucrări din literatura social-politică şi beletristică a secolului a XVIII-lea, importante atât pentru conţinutul lor cât şi pentru bogăţia şi perfecţiunea artistică a ilustraţiilor, datorate unor gravori vestiţi ai perioadei rococo şi clasiciste, cum au fost Gravelot, Eisen, Chodowiecki sau Jean Moreau Le Jeune. Tot din biblioteca personală a baronului Brukenthal, provin o serie de manuscrise importante cum ar fi „Breviarul”, datând de la sfârşitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, precum şi cele legate de istoria Transilvaniei din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea” (1).

Pe parcursul timpului, fondului de carte inițial i s-au alăturat diverse colecții (Biblioteca capelei, fondul de carte al Capitulului Evanghelic, cel al Academiei de Drept, diverse donaţii de carte de la particulari şi instituţii ştiinţifice din ţară sau din străinătate), după cum urmează:
Anul 1879 este anul în care „biblioteca capelei” se alătură colecției contelui von Brukenthal. Această bibliotecă includea fondurile majorității bibliotecilor medievale din Sibiu, vorbim mai exact de colecțiile primei biblioteci a orașului Sibiu (fondată la 1300). Toate exemplarele acestei colecții erau pirogravate cu stema orașului. Alături de acestea, manuscrisuri religioase ale unor ordine desființate odată cu reforma religioasă din secolul al XVI-lea, dar și exemplare ale gimnaziului evanghelic, toate reunite în capela Sf. Iacob. La momentul dărâmării capelei, colecțiile de acolo și-au găsit adăpostul în interiorul bibliotecii Brunkenthal.

Un alt fond important, tributar colecției bibliotecii din prezent, este cel al Bibliotecii Academiei de Drept, la rându-i desființată în același 1879.

Printre donatorii care și-au adus contribuția la colecția existentă se numără personalități marcante, printre care Baron Salmen, Petrus Sigerus, dr. G. D. Teutsch. Prin contribuțiile acestora, fondul bibliotecii conta pe cărți de medicină, lucrări de artă, volume valoroase de ordin juridic, dar și cărți de istoria Transilvaniei.

bruk2

foto: brukenthalmuseum.ro

 

Poate că cele mai valoroase volume din colecția bibliotecii sînt incunabulele. Despre acestea, Olga Șerbănescu și Gabriella Zsigmond menționează în lucrarea lor (2) mai multe date prețioase. Un exemplu de incunabul neprețuit este, conform celor două, lucrarea lui Hartmann Schedel, LIBER CHRONICARUM, tipărită la 1493. Valoarea acesteia constând nu doar în vechimea sa, deloc neglijabilă la ora actuală, cât în cele peste 200 de imagini gravate în text. Un exemplar al acestei cronici de la 1493, în limba latină, se află și-n prezent la Biblioteca Brukenthal. În interiorul acestei lucrări monumentale tipărită în tipar negru, cu „iniţiale de mână cu ornamente în culori, unele numai conturate, altele gravate” se află „peste 2000 de imagini gravate în text, o hartă a Europei, 299 foi nenumerotate + o hartă + 5 foi nenumerotate. Este o lucrare de dimensiuni relativ mari: 43 cm x 28,5 cm x 7 cm”.

Un alt incunabul valoros menționat de cele două autoare este HARMONIA MACROCOSMICA seu ATLAS UNIVERSALIS ET NOVUS, TOTIUS UNIVERSI CREATI
COSMOGRAPHIAM GENERALEM, ET NOVAM EXHIBENS lui Andrea Cellarius Palatinus, fost cartograf din Ţările de Jos în secolul al XVII-lea. Biblioteca Brukenthal posedă reeditarea acestui atlas, datată la 1708. Lucrarea mizează pe diferite hărți colorate, terestre și celeste și aduce la cunoștința cititorilor săi importanța istorică a reprezentării universului și a mapamondului la finele secolului al XVII-lea.

În ceea ce privește colecția de carte rară, edificatoare în acest sens sînt exemplarele de excepție care se regăsesc în cadrul Bibliotecii Brukenthal, cărți precum ediția princeps a „Utopiei” (1518) lui Thomas Mann, incunabulele menționate anterior,  Biblia de la Anvers (1541), ce cuprinde peste 90 de gravuri din cupru, dar și numeroase elzevire „lucrări care s-au impus în viaţa culturală şi artistică a Europei timpului, atât prin varietatea conţinutului şi a ornamentaţiei, cât şi prin preţul scăzut” (3).

bruk 3

foto: brukenthalmuseum.ro

Să nu uităm nici de colecția de carte veche românească. Închegarea acesteia a avut loc în ultimii 40 de ani și constă din volume precum „Sbornicul slavonesc”, 1580, tipărit de diaconul Coresi, „Noul Testament de la Bălgrad”, 1648. Tot aici regăsim și primul ziar românesc apărut în afara graniţelor ţării, „Fama Lipschii” (Leipzig, 1827), alături de alte periodice de valoare (cel mai vechi ziar din Sibiu, apărut în 1784, Siebenburgische Zeitung, Gazeta de Transilvania sau Foaia Duminicii). 

La moartea baronului Samuel von Brukenthal (9 aprilie 1803), biblioteca număra aproximativ 16.000 de exemplare, cuprinzând incunabule şi cărţi aparţinând secolelor XVI-XVIII. Fosta reședință a baronului adăpostește Muzeul Brukenthal, din cadrul căruia face parte și Biblioteca Brukenthal. Acesta este plasat în Sibiu, Piața Mare nr. 4-5.

 

_____________________________________________________

(1) http://www.cimec.ro/Carte/brukenthal/biblioteca.htm, accesat pe 10 septembrie 2019

(2) O. ȘERBĂNESCU, G. ZSIGMOND,  Detalii despre câteva lucrări de excepţie din patrimoniul Bibliotecii Brukenthal aparţinând secolelor XV-XVIII în ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES HISTORICA, 12/II, 2008, pp.49-51

(3) http://www.cimec.ro/Carte/brukenthal/biblioteca.htm, idem

 

BIBLIO-WEBOGRAFIE CONSULTATĂ:

http://www.brukenthalmuseum.ro/biblioteca/index.html

https://www.bcucluj.ro/bibliorev/arhiva/nr21/carte3.html

http://www.cimec.ro/Carte/brukenthal/biblioteca.htm

O. ȘERBĂNESCU, G. ZSIGMOND,  Detalii despre câteva lucrări de excepţie din patrimoniul Bibliotecii Brukenthal aparţinând secolelor XV-XVIII în ANNALES UNIVERSITATIS APULENSIS. SERIES HISTORICA, 12/II, 2008

31524

foto: turnulsfatului.ro

 

 

Publicat de Mihai

Cotea Mihai, autor

Alătură-te conversației

2 comentarii

Lasă un comentariu

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: