Sora mea e frumoasă ca un bărbat, se bate cu toţi copiii. E ţigancă.
ŞI EU VREAU SĂ MĂ FAC ŢIGANCĂ.
În timp ce mama atîrnă de păr sus, în cupola circului, sora mea îmi povesteşte POVESTEA COPILULUI CARE FIERBE ÎN MĂMĂLIGĂ, ca să mă liniştească.
Cînd îmi închipui cum fierbe copilul în mămăligă şi ce rău doare, nu mă mai gîndesc tot timpul că mama ar putea să cadă de acolo, de sus, spune ea.
Dar nu ajută la nimic. Eu trebuie să mă gîndesc mereu la moartea mamei, ca să nu mă ia prin surprindere. Văd cum îşi dă foc la păr cu făcliile aprinse, cum cade rîzînd la pămînt. Iar cînd mă aplec spre ea, faţa ei se descompune şi se preface în cenuşă.Nu strig.
Mi-am aruncat gura.
(fragment din romanul De ce fierbe copilul în mămăligă, Aglaja Veteranyi, editura Polirom, Iași, 2013, p.25; traducere de Nora Iuga)
foto: Libris