Gellu Naum – un potpuriu albastru

 

 

∂Ξ∫∫∪ ∏Λ∪Μ. ρΘΗ∃Τ

/
/
/
și, eventual, câteva poheme

 

 

Ai noştri ne uitau ne îngropau în coceni
pe ape ce plăcere trecea un pelican aproape roşu
noi admiram poarta cetăţii cumpăram merinde
apoi intram într-o sală umblam ca nişte cocoşaţi ne mai şi plictiseam
ce să mai spun cânta şi muzica era ceva extra

pe aici susţinea ghidul a trecut alexandru cel mareş
canalul ăsta e făcut cu mâna lui de nişte oameni
a trecut într-o vară cu barca de aur citea cu glas tare făcea şi comentarii
făcea minuni de vitejie avea un felinar în apă
porumbul creştea pe mal alexandru cel mareş îl arăta cu degetul zicea îl las urmaşilor mei
să mai facă şi dragoste cu e
lnoi stam ascunşi printre sălcii îl ascultam
apa era călduţă în singurătatea noastră
el trecea mai departe îi stătea bine cu drumul se făceau nişte stele cât pumnul
măi alexandru cel mareş îi striga o femeie hai de înnoptează la mine
am nişte saramurică de peşte facem şi dragoste
(acum vorbea în şoapte dar o auzeam foarte bine era foarte cultă)
noi ne loveam frunţile de catarge ne vâram ochii în apă mai bine să ni-i mănânce peştii de
vii decât să ne vadă în patul lui pe câmpie
măi alexandru cel mareş ne zicea ea nu te face că plouă
măi argonautule îţi dau lâna mea de aur aşa e legea îţi rup şi chitanţă

Era o epocă oarecare Începea noaptea

(a patrusprezecea)

 

Azi sunt în mare formă mi-am ros fruntea de zid
o tanti s-a lovit cu sârmă Dormea la soare pe dărâmături
habar n-avea de numerele care tună pe deasupra noastră

cerul s-a deplasat dar nu-i nimic
pune-ţi inelul şi eşarfa străvezie
hai să mâncăm o îngheţată verde cu beţişorul ăla bun
pe când afară se petrece alunecarea lumilor

(alunecarea lumilor)

Bătrânul şedea mort pe bălegar
în groapa lui contemplativă
el nu spunea nimic scâncea ca un copil într-un sâmbure
venea aceeaşi barcă doar pasagerii se schimbau
ei îi dădeau târcoale îl comemorau
bătrânul stătea mort cu o pălărie veche pe cap
câţiva discipoli cei mai puri cei mai profund murdari
scormoneau bălegarul cu degetele căutau râme pentru pescuit
noi ne adoram cum se spune Ne aflam acolo poate din întâmplare
ceilalţi veneau mereu Aveau cărţi şi caiete
se apropiau de bătrân îi puneau întrebări
(erau aceleaşi întrebări doar pasagerii se schimbau)
spuneau Te respectăm Iată are loc solemna ta comemorare
luăm notiţe stenografiem
dar de ce nu-ţi înţelegem bine şoapta aceea ajunsă până la noi
încearcă să fii mai clar Avem bilete dus întors
inclusiv două mese Debitează câteva adevăruri
noi le notăm le învăţăm le transmitem urmaşilor pe scurt
Bătrânul şedea mort pe bălegar
în groapa lui contemplativă
discipolii îşi mai dregeau zdrenţele se făceau că nu văd
era un spectacol mai degrabă trist Noi stăteam deoparte
susţineam că studiem poliglota Ne medita
o doamnă care ştia multe o botanistă severă
Ceilalţi se apropiau de bătrân îi puneau decoraţii pe scutece
îl fotografiau în scutece în mijlocul lor
era fru(mos) îl admi(rau) se delec(tau)
noi ne vedeam de treburile noastre acum ceva mai complicate
ne descurcam cum puteam
discipolii cântau la ghitară după ureche
ceilalţi puneau întrebări Era un cer albastru
câţiva mediteranieni se mai fecundau între ei pe alocuri
ceilalţi spuneau Te respectăm
eşti un al doilea Marconi Edison Exprimă
câteva aforisme două trei adevăruri
Bătrânul se zvârcolea pe bălegar îşi sfâşia scutecele
noi stăteam deoparte Trecea printre noi
o seninătate fără început şi fără sfârşit
ne simţeam bine cu umerii sprijiniţi de aer
ceilalţi făcuseră un amfiteatru Îl înconjurau pe bătrân
îi turteau pălăria îl stropeau cu furtunul
îi cereau câteva adevăruri
el îşi acoperea ochii îşi umplea gura cu bălegar
veneau vapoare trenuri pline
(erau aceleaşi doar pasagerii se schimbau)
eu îţi spuneam ceva fără importanţă Discipolii
se făceau că nu ne aud
tu îmi spuneai Endrigo vorbeşti ca în 33
când îţi dădeai bacalaureatul
eu vorbeam ca în 33 îmi dădeam bacalaureatul
studiam filozofia într-o cameră cu vedere la stradă
ceilalţi spuneau Te comemorăm ne târâm pe plăji răniţi în războaie
exprimă-ne clar şoapta aceea la care iţi dă dreptul
chitanţa ta de bătrân
Discipolii repetau în gând eroarea iniţială
noi ne lipeam obrajii ne mângâiam degetele în amfiteatru
Cântau muzici Veneau vapoare şi trenuri acolo Se petreceau defilări
bătrânul se zvârcolea pe bălegar Şoptea NU Atâta şoptea

(bătrânul ședea mort)

La adăpostul unor măcinări egale
ceva mai încolo un om clădește Odăi și Antreu
și eu spun Bettina (firește un nume fictiv) te rog adu-mi ceaiul
recurg la tine pentru serviciul acesta colegial
în cercul meu cu centrul pretutindeni bate vântul
îmi clatină părțile cele mai gotice s-ar putea să răcesc
recurg la tine Bettina Înalță pavoazul
în dimineața asta mă simt definitiv compromis
în dimineața asta m-am trezit iar pohet
undeva pe o farfurie cu flori lângă sobă în coșul cu lemne
ceva mai încolo omul acela clădește grăbit Cără
mizile n-au încotro se uită la el
se așează la rând fac un zid și încă un zid
se uită la el cără
mizile Ridică din umeri în cercul meu
și eu tre să văd tre să mă întri tre să ma cla
și omul se uită la mine se face că nu vede cum se uită la el cără
mizile omul se uită la mine și face un zid și încă un zid
în cercul meu cu centrul pretutindeni
se face că nu face și cără
mizile se uită la el cum se uită la mine
și eu mă uit la ele cum se uită la el cum se uită la mine

Recurg la tine Bettina te rog să mă înțelegi să mă speli pe ochi sunt pohet
scriu fii atentă cu picsul
mă iscălesc pe texte amintire din ziua cutare și cutare
ceva mai încolo omul acela mai face un zid
clădește în el se închide în el și geme
eu fii atentă trebuie să-l scot
fiindcă mă strigă afară din cercul meu
și eu te ador fii atentă
recurg la tine Bettina fiindcă mă cunoști de copil dintre cele două războaie
am supt amândoi la aceleași ziduri s-au dărâmat peste amândoi aceleași mame
plecam Bettina la vânătoare de șoimi la pescuit pe coline cu tine
și oamenii se uitau la noi prin ziduri plecau cu noi de mână liberi se regăseau o clipă două
apoi se refuzau furioși se reclădeau ceva mai încolo furioși
se reclădeau fii atentă cu picsul ca să nu se mai recunoască
și eu te ador În dimineața asta sunt pohet din copilărie și melanc
recurg la tine prin zid iscălește-mă pune numărul buletinului
sărută-mi fotografia din zid adu-mi cămașa e vânt

Printre exodurile mele
exista şi una Zenobia supranumită refuzul falsei conştiinţe
pe o şosea cânta purta baticuri
ne adoram ştia două trei cuvinte mai scurte într-o limbă necunoscută
eu treceam singur ca orice fihinţă umană o adoram mă făceam că nici n-o observ
îi dădeam târcoale într-un camion de transport ghemuit printre prelate şi busturi de marmură
în dreptul ei mă coboram intram în cabina telefonică formam un număr oarecare îmi ceream scuze
apoi mă ghemuiam lângă ea era poate singura fericire posibilă

era plăcut ne culcam cu oasele noastre îmbibate de amintirea unei străvechi adoraţii
cu ochii noştri lucioşi înăuntru era o puternică adoraţie
filozofam prostii ne simţeam bine
departe rătăciţi orbiţi de faruri
nu se putea să nu mă adore era o fihinţă umană
ţinea degetele bine întinse pe o coapsă bine întinsă
ne adoram Ce nevoie ai tu de cuvintele astea cam scurte
(o dar cum le rostea ce superb eram fiecare în adoraţia celuilalt)
să nu uiţi adoraţia asta ce fihinţă ai fi tu fără ea
cunosc o pasăre care ne adoră nici nu ne vede ne pune gheara pe frunte
ne poartă în marea ei limpezime o supranumită Zenobia pe o şosea internaţională
de fapt ce fihinţă ai fi şi mai vrei să plantezi busturile astea pe stânga şoselei
notează în carnet adoraţia

stăteam aşa cu degetele bine întinse
era o lumină gălbuie ceva între fulger şi gheaţă
respiraţia noastră acoperea vuietele totul se legăna liniştit
mă speria ferocea mea luciditate

(zenobia)

book.wzuaprjg9q-1000x600

cotidianul.ro

Publicitate

2 răspunsuri la “Gellu Naum – un potpuriu albastru”

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: