Greu de înțeles și foarte greu de schimbat această paradigmă a opoziției, a respingerii! Ea se respiră din aerul in-format astfel! Diferențierea și opunerea rezistenței sunt primele lucruri pe care le învață gândirea omului mic. Așa învață să gândească omul, după modelele existente în mediul înconjurător. Acestea îi sunt modelele arhetipale. Ce să ne mai mirăm de violență, agresivitate, războaie?! Acestea toate există și se perpetuează, se transmit istoric, alcătuiesc baza țesăturii (continuității) lumii. Și toate își au originea în războiul interior ce pune în opoziție gândurile, percepțiile, senzațiile care pendulează între cele două categorii denumite a fi binele și răul, ziua și noaptea, plus și minus, pozitiv și negativ, masculin și feminin, eul și Dumnezeu-Sursa…
Din această luptă-pendulare între un interior și un exterior se naște confuzia, suferința, iluzia mișcării. Autentica mișcare este Viața-Dumnezeu-Prezența.
Ea ne respiră pe noi.
(fragment din Caietul Danielei – Noi în secolul XXI, vol.2, editura Cartea Daath, București, 2014, pp.77-78)
Colțul Cultural 
4 răspunsuri la “Citatul de duminică (45): Neiertarea”
Ce face sincronicitatea asta!… Imi propusesem inca de ieri sa repostez interviul tau in blogul editurii. Si chiar am facut asta, in urma cu ceva minute, dupa care… iata ce vad! Multumesc, pentru publicare, Mihai!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, iată, am fost pe aceeași undă 🙂 mulțumesc mult și eu, Daniela!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Interesantă teorie! E greu de găsit echilibrul atunci când aceste două lumi sunt mult diferite. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E greu, dar nu e imposibil 🙂 să fim optimiști și să trăim în paradigma Acceptării 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană