„Despre ce a fost acolo, la BIS Teatru, mai exact, vă veți putea bucura cât de curând, când voi reveni cu un montaj al filmării evenimentului”. Nu așa ziceam? Îmi cam place să mă țin de cuvânt, „defect educațional”… Dar cum, personal, nu am filmat, nici fotografiat ce a fost în acea zi a lansărilor și întâlnirilor inspirate, doar am trăit, m-a salvat editura Cartea Daath, spre care mai trimit un mulțumesc! Și sper să vă placă ce a ieșit:
Am ajuns la cel de-al treilea episod al serialului “Un exerciţiu de coerenţă”. Pe cel de-al doilea episod, dedicat Teodorei Isdrailă, îl puteţi vedea în primul video. Teodora şi-a transmis o parte din impresiile sale în contul Instagram.


Al treilea episod conţine cel de-al doilea text din calupul de fragmente trimis actorilor de la Sibiu, prinşi şi ei în acest exerciţiu de coerenţă. Fragmentele din romanul “La capătul şoaptelor” au fost citite de actorul Dumitru Stegărescu.
Cât despre impresiile autorului, şi le-a exprimat deja în blogul său din care extrag un singur fragment, restul poate fi citit accesând link-ul din spatele cuvintelor “blogul său”::
“Spuneam în postarea anterioară că nu am mai avut niciodată o lansare (așa cum scrie la carte) la Sibiu, orașul meu natal. Ceea ce nu-mi închipuiam era că prima lansare de la Sibiu le va eclipsa pe toate celelalte la un loc. Nu vreau să…
Vezi articolul original 36 de cuvinte mai mult
2 răspunsuri la “Impresii din Grădină: Teodora Isdrailă şi Mihai Cotea”
Ma bucur ca te bucuri, ca este apreciata repostarea ta, m-as bucura sa vrea sa si vada clipul :))) toti cei care „dau like”, in general, nu ma refer acum doar la aceasta repostare. YouTube arata altfel de grafice,unele reale. Eu cind nu am timp sa citesc, aman pentru cind am timp, nu dau like din virful degetului doar asa, sa se vada si, ulterior, sa primesc unul la schimb. Dar am aflat ca asa se procedeaza in general. Trist. Sau amuzant. Depinde de dispozitia receptorului 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
exact așa e pe-aici, pe WordPress și, mă tem, nu numai. Am observat. Din păcate, gradul de superficialitate și oportunism e undeva… la niște cote amețitoare. Cum menționam și pe celălalt blog, la postarea de azi, parcă vrem să bifăm cât mai multe într-o zi, ca și cum ar fi intrat zilele-n sac, dar de ce? Nu e vina doar a timpurilor… sînt convins că pe YouTube nu au ajuns nici jumătate din cei de aici, iar acesta e un lucru trist. Lipsa de interes e, undeva, și-o lipsă de respect, simt eu. Personal, nu prea comentez la postări, și știu că și tu faci asta, dar asta nu înseamnă că nu citim. Poate ceilalți interpretează asta ca pe un automatism, un like în reflex sau, mai rău, unul cu titlu de monedă de schimb. E de-a râsul-plânsul, așa-i :))) Când îmi vine să-mi bag picioarele (și-mi cam vine), zâmbesc, trag aer în piept și, cât se va putea, merg mai departe.
ApreciazăApreciat de 1 persoană