De-a lungul carierei sale îndelungate, Zdzisław Beksiński a lucrat în multe domenii ale artei: sculptură, fotografie, grafică, desen și, nu în ultimul rând, pictură. Toate picturile lui Beksiński sunt fără titlu – a vrut să evite orice interpretare metaforică a picturilor sale. Ca artist, Beksiński a fost fascinat de moarte, descompunere și întuneric. Dar acestea nu au fost singurele sale fascinații. A fost cunoscut și pentru interesul său pentru erotism, abstracționism și misticism oriental. De la mijlocul anilor ’60, a devenit foarte popular în Polonia. În anii ’80 și ’90, picturile lui Beksiński au fost expuse în străinătate, inclusiv în Franța și Japonia, și a devenit un artist recunoscut la nivel internațional. Stilul său este uneori comparat cu cel al lui Hans Giger, pictorul elvețian care a proiectat creaturile extraterestre pentru celebrul film Alien din 1979.
Născut în 1929, Beksiński a absolvit Facultatea de Arhitectură a Universității de Tehnologie din Cracovia. După ce a lucrat în construcții, a început să lucreze în orașul său natal, Sanok, ca designer de autobuze pentru o fabrică de automobile. În anii ’50, a devenit fotograf. Unele dintre lucrările sale fotografice sunt descrise ca fiind suprarealist-expresioniste. Una dintre cele mai faimoase fotografii ale sale, Sadist’s Corset, arată plăcerea lui Beksiński pentru temele sado-masochiste.
La sfârșitul anilor ’60, a renunțat la fotografie, fiind dezamăgit de posibilitățile limitate de modificare a imaginilor pe care le capta. Fotografia părea să-i limiteze imaginația, așa că s-a orientat către desen și pictură, domenii care ofereau posibilitatea de a „fotografia visele”, după cum spunea el. Înainte de a se dedica picturii și desenului, a sculptat, de asemenea, pentru o scurtă perioadă și a creat câteva reliefuri abstracționiste. Pictura se va dovedi a fi mediul cel mai potrivit pentru viziunea sa personală. După ce a avut primele sale succese ca pictor, a fost concediat de la fabrica de autobuze în 1967. Ulterior, a lucrat exclusiv ca artist.
Beksiński a acordat puțină atenție sau chiar absolut nicio atenție tendințelor în artă – nu avea intenția de a deveni un favorit al criticilor. În schimb, a rămas fidel viselor și obsesiilor sale, ceea ce în cele din urmă i-a adus o mare popularitate. În anii 1960, a creat o serie de desene sado-masochiste. De la sfârșitul anilor ’60 până la mijlocul anilor 1980, a început lucrul la cea mai faimoasă fază a sa – seria sa „fantastică”. Temele predominante în aceste lucrări onirice sunt peisajele infernale care înfățișează figuri tulburătoare de coșmar și o arhitectură sinistră, nepământeană. Acestea l-au făcut cunoscut în Polonia și i-au adus recunoaștere în străinătate.
După așa-numita perioadă fantastică, stilul lui Beksiński s-a schimbat și a intrat într-o perioadă pe care a descris-o ca fiind „gotică”. Picturile din perioada gotică reprezintă capete deformate și figuri mai puțin onirice, care prezintă o armonie plastică specifică. Când editarea imaginilor pe calculator a devenit posibilă în anii ’90, i s-a îndeplinit dorința de a putea adăuga modificări suprarealiste fotografiilor, iar cariera sa a parcurs un cerc complet, întorcându-se la primul său mediu.
Chipul blestemului. Ultimii ani.
Beksiński a locuit împreună cu soția sa Zofia și fiul lor Tomasz în Varșovia, unde cei trei se mutaseră din Sanok în 1977. În capitală, pictorul ducea o viață destul de lipsită de evenimente – își petrecea cea mai mare parte a timpului în apartamentul său lucrând, ascultând muzică și vizionând filme. Nu-i plăcea să iasă în oraș, să socializeze sau să călătorească.
Cu toate acestea, seria de nenorociri care s-au abătut asupra lui Beksiński și a familiei sale a făcut ca povestea ultimilor săi ani să devină foarte cunoscută.
În 1998, soția sa a murit de cancer. Un an mai târziu, Tomasz, un apreciat traducător și jurnalist de muzică, s-a sinucis. În 2005, pictorul a fost înjunghiat mortal în apartamentul său de către fiul de 19 ani al femeii de serviciu. Beksiński, care îl cunoștea pe ucigaș, refuzase să îi împrumute adolescentului bani.
Ultimii săi ani tragici s-au legat de sumbrul artei sale.
traducere și adaptare după un articol din culture.pl
Colțul Cultural 