Budapesta ’56-60. – partea 6 (FINAL)

PARTEA 5 AICI

 

În Transilvania, tensiunilor economico-sociale li s-au suprapus cele interetnice. Pe acest fundal, evenimentele din Ungaria au încurajat tendinţele naţionaliste antiromâneşti din Ardeal. Izolat s-au înregistrat incidente la graniţa cu Ungaria unde, la unul din punctele de frontieră din Ungaria, au fost trase focuri de armă asupra grănicerilor români.

Continuă lectura

Anunțuri

Budapesta ’56-60. – partea 5

partea 4 aici

Atunci când Hruşciov, prezent la Bucureşti, la începutul lui noiembrie 1956, l-a consultat, asupra oportunităţii intervenţiei militare în Ungaria, Gheorgiu-Dej a plusat, oferind disponibilitatea Bucureştiului de a participa cu trupe la intervenţia sovietică. Nu a reuşit, însă, nici în acest demers, oferta fiindu-i refuzată de Hruşciov.

Despre un rol major al lui Gheorgiu-Dej şi a celorlalţi membri ai conducerii PMR în gestionarea crizei maghiare se poate vorbi doar din momentul când acest rol le-a fost încredinţat liderilor comuniştilor români, spre finalul crizei, chiar de către Kremlin. Când a fost solicitat de Hruşciov să meargă la Budapesta, pentru a reorganiza partidul comunist sfărâmat în ţăndări după revoluţie, cu ajutorul a 2000 de activişti ai PMR de origine ungară din Transilvania şi pentru a-l instala pe Kádár ca secretar general al Partidului Comunist Ungar, Gheorgiu-Dej s-a achitat conştiincios de sarcină.

Continuă lectura

Budapesta ’56-60. – partea 4

partea 3 aici

 

În urma refuzului de a părăsi de bună voie Ungaria, Nagy şi grupul său, au fost conduşi sub pază sovietică la aeroport şi transportaţi cu două avioane sovietice la Bucureşti.Începea lunga detenţie de la Snagov. În primele zile li s-a organizat o excursie pe Valea Prahovei şi au fost internaţi pentru analize medicale şi refacere la Otopeni. După această scurtă “primire de lux”, a urmat o severă izolare până şi faţă de familiile acestora (Nagy, Losonczy-ministrul propagandei şi Donath). Treptat, regimul s-a înăsprit şi mai mult şi unii dintre deportaţi au cedat.

Continuă lectura

Budapesta ’56-60. – partea 3

partea 2 aici

Nemulţumit de continuarea aflării trupelor sovietice pe teritoriul maghiar, în dimineaţa zilei de 1 noiembrie 1956, Nagy a luat decizia istorică ca Ungaria să părăsească Tratatul de la Varşovia, să îşi declare neutralitatea şi să solicite protecţia Naţiunilor Unite. Toate aceste evenimente au condus la luarea deciziei lui Hruşciov, de ordonare a trecerii la zdrobirea revoltei. În ţară, anunţarea deschiderii negocierilor asupra retragerii trupelor sovietice din Ungaria şi integrarea foştilor insurgenţi în forţele de ordine, reorganizate sub comanda ofiţerilor de armată şi miliţie devotați revoluţiei, a facilitat instaurarea unui anume climat de calm, pace şi siguranţă socială. Calmul era însă relativ, căci, ici-colo, ura nutrită de vechiul regim, reprimată ani în şir, răbufnea violent sub forma linşajului.

Continuă lectura

Budapesta ’56-60. – partea 2

prima parte

Pe lângă doleanţele opoziţiei din interiorul partidului (numirea lui Nagy în funcţia de prim-ministru), pe lista revendicărilor figurau obiective naţionale şi democratice cu caracter general: pluripartidism, libertate de expresie, revizuirea proceselor politice şi reabilitarea celor condamnaţi, independenţă economică, retragerea trupelor sovietice, restabilirea simbolurilor şi sărbătorilor naţionale tradiţionale. Intenţia studenţilor politehnişti era de a organiza a doua zi, în centrul capitalei maghiare, o amplă demonstraţie în sprijinul evoluţiilor politice recente din Polonia. Acţiunea a fost tratată, iniţial, cu refuz, de către autorităţi. Ulterior, Sándor Kopácsi, şeful poliţiei budapestane, a fost convocat la Ministerul de Interne, pentru a discuta cu oficialii maghiari şi noul consilier sovietic, Ivan Alexandrovici Serov, despre felul în care poliţia ar trebui să acţioneze înspre dizolvarea adunării studenţeşti. Poliţia ezita să acţioneze dat fiind faptul că nu avea mijloace necesare de împiedicare a manifestaţiei, precum în occident: tunuri de apă sau poliţie călare, ci avea la dispoziţie doar puşti. Acest fapt l-a indignat mult pe consilierul sovietic Serov, uimit de nedumerirea poliţiei în faţa unor manifestaţii fasciste şi imperialiste.

Continuă lectura

Budapesta ’56-60. – partea 1

Premise

La jumătatea lunii iunie 1953, Kremlinul îi convoca la Moscova pe liderii Partidului celor ce Muncesc din Ungaria (PMU), cerându-le o revizuire a liniei politice. Trebuia să se pună capăt industrializării forţate, să fie încetinit ritmul de cooperativizare al agriculturii, să fie îmbunătăţit nivelul de trai al populaţiei, să crească numărul maghiarilor în structurile de conducere ale PMU (controlate de evrei) şi să se renunţe la teroare ca metodă de guvernare. Totodată, i se cerea liderului de partid Mátyás Rákosi să aplice noul model sovietic al conducerii colective, prin renunţarea la funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, pe care o cumula împreună cu cea de secretar general al PMU, în favoarea lui Imre Nagy.

Continuă lectura

O nouă serie originală: Budapesta ’56-60.

Voi începe luna viitoare cu o surpriză pentru cititorii blogului, dar mai cu seamă pentru cei cărora le place istoria / cultura generală. O nouă serie.

Din 2 octombrie, în fiecare duminică, voi reuni câteva fragmente scrise de istoricul Adrian Pop în lucrarea sa Originile și tipologia revoluțiilor est-europene pentru a releva desfășurarea și importanta revoluției maghiare din 1956 la acel moment în Europa. De ce fac asta? E simplu. Pentru că anul acesta se împlinesc 60 de ani de la revoluția din ’56. Punctul nevralgic al acesteia s-a dat în capitala ungară, astfel că titlul acestei serii se poate explica prin coroborarea tuturor acestor elemente.

În seria Budapesta ’56-60. veți mai afla, printre altele, ce se întâmpla în țara noastră în acele momente de cumpănă pentru vecinii maghiari și care a fost contribuția României în revoluția din Ungaria. Reacțiile societății românești, concentrate în ultimele părți ale seriei, vă vor atrage atenția, cu siguranță.

Sper să vă placă noua serie a blogului Colțul Cultural (aceasta va merge în paralel cu Simfonia culturiicare va continua pe traseul său propriu) și să vă deschidă apetitul spre alte asemenea evenimente cu încărcătură simbolică puternică.

Seria va avea 6 părți, urmând a se încheia pe 6 noiembrie.

 

budapesta-56-60-premiera