Etichetă: eseu
-
Viață de un verde crud
pentru că lipsă de content, plictisul de azi vine cu un text de-al meu. Poftă la kilu’ de like 😉 spor la cafeluță! publicat inițial în eZiarulTău Ați observat vreodată iarba? V-ați oprit doar să o priviți și atât? Nu, probabil că nu. Toți evităm să facem asta. Se spune că dacă stai să urmărești […]
-
… Viața își poartă dihotomiile-n păr
Câte lucruri uimitoare se petrec într-un an… viața se întâmplă cu titlu de uimire. Uităm. Mereu uităm. De la an la an. Deși scurtă, viața unui om e presărată cu foarte multe evenimente pe care le trăim mai mult sau mai puțin. Pe care, uneori, nici nu le simțim. Le dăm uitării pentru ca, undeva, […]
-
Verbul „a fi”
de André Breton Cunosc conturul general al disperării. Disperarea nu are aripi, nu se așază neapărat la o masă liberă, seara, pe o terasă la mare. Este disperare și nu întoarcerea unei cantități de fapte nesemnificative, ca niște semințe care părăsesc o brazdă pentru alta la căderea nopții. Nu este nici mușchiul care se formează […]
-
Cuvântul zilei, despletiri filosofice și-un pod
Zilele trecute mă trezeam din moleșeala unei zile gri, interior-exterior și retur, grație notificării unei aplicații pe care ar trebui să o avem cu toții la îndemână. O aplicație în care se regăsesc aproape toate cuvintele limbii române, explicate ca la carte. Nu de alta, dar ca să știm despre ce vorbim atunci când o […]
-
Piersici și caise, mămăliguță…
Ți-am spus, Mihai, simțul umorului și auto-deriziunea m-au salvat de multe ori și continuă s-o facă. La urma urmei, sunt un grăunte de nisip sau nici măcar atât, în Universul-Tată. Ca noi toți, de altfel. Vom dispărea și, într-o generație sau două, nu se va mai ști că am existat. Bun, ai să spui, cu […]
Colțul Cultural 