Etichetă: eseu
-
Declic
Al cui ești tu, copil al nimănui? Al drumurilor, fără doar și poate, al sorții, fără geamantan sau acte? Bucură-te! În fața ta zeci de căi se arată. Poate doreai să vezi o altă soartă… Ți-ai regretat căminul, nu demult, în trecut. Acum regreți alegerea, ce mai mult rău ți-a făcut. Ți-era mai bine acolo, […]
-
Măști și alte fobii
Se întâmplă, uneori, să simt nevoia să feresc privirea la un aspect deranjant ochilor, de orice natură or fi ei- ochii sufletului, ochii minții, ochii Eului, ochii mei, ochii interiori. Sunt mai mulți ochi înăuntrul nostru, decât afară. Mă ascund. Doare. Întorc privirea. Nu am ochi să văd anumite lucruri care mă răvășesc pe dinăuntru. […]
-
Moartea din noi
Mă tot gândeam la luminița aia mare și puternică despre care, se zice, sălăsluiește în noi și am ajuns să cred că doar la profeți și la marii trimiși există. Ea orbește. Ceilalți nu reușesc să vadă intențiile din spatele individului și-l clasifică-n fel și chip, apoi îl prigonesc terminându-se, de obicei, tragic sau prin […]
-
Vrajă inversă
Cuvintele m-au modelat întotdeauna. Cum mi-am dat seama de asta? M-am uitat adineauri în oglindă. Trecând peste asta, m-am apucat să citesc câteva din cuvintele mele, m-am (re)citit și nu mare mi-a fost mirarea să observ că totul prevestea totul… Nu, nu-s eu de-a lu’ Gură de Aur și nici n-am capacități ”extraplus”, doar o […]
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.