Cântecul de duminică : My little song flies

Pe Gyuri, după cum spuneam și-n alte dăți, nu l-am cunoscut decât prin intermediul darurilor lăsate între coperțile cărților sale… și dintr-un vis, de cu câteva zile-n urmă. Mai nou și mai cu seamă în urma omagierii sale din cadrul Festivalului Hermannstadtfest din acest an, am început să fac cunoștință tot mai tare cu melodiile …

Evaluează asta:

Exerciții de viață

V-am rămas dator cu o poveste, așa-i? Da, ținând cont că ultima postare pe acest blog a fost cea în care anunțam cu bucurie și emoție ce prefiguram că avea să se întâmple joi, 24 iunie la Grădina Bis Teatru și, iată, a trecut aproape o săptămână de când s-a petrecut frumosul eveniment al editurii …

Evaluează asta:

Citatul de duminică (42) : „Iubindu-ți neîmplinirile”

– Cum putem trece peste durere? Îl întreabă discipolul pe Maestru. – Peste durere nu se poate trece, numai prin ea     – Care-i cea mai bună cale spre iluminare? întreabă discipolul. – Asta pe care pe afli, îi răspunse Maestrul. – Dar eu nu fac altceva decât să dau dintr-o neîmplinire în alta. …

Evaluează asta:

N-o să-ți ofer ce n-am promis #ziualuiGyuri

I. Îmi place tare Când faci mâncare, Îmi place cum zâmbești plângând Când tai la ceapă, Îți beau privirea, Nemărginirea, Să văd iubirea noastră Care stă să-nceapă pre-refren: Nu știu ce dar ti-ai dorit, Dar o listuță-am întocmit Cu tot ce pot în clipa asta Să-ți promit refren: Culorile din vis, Toate splendorile din vis …

Evaluează asta:

Aventurile lui Chilli Ramirez

Inima de copil e, poate, darul cel mai valoros pe care ni-l putem oferi. Mereu mi-au fost dragi oamenii care și-au păstrat inima de copil și n-au lăsat-o să cadă, ca un dinte de lapte. Oamenii deschiși, cu acea curiozitate frumoasă și naturală, cei care încă au posibilitatea să vadă lumea cu inima și să-i …

Evaluează asta:

Copilul realității și creatorul iluziei

Anul trecut aveam bucuria să mă întâlnesc cu Gyuri. Cu scriiturile lui Gyuri. Omul copilăriei mele devenea purtătorul de cuvinte al maturității mele. Volumul său despre care am să vă vorbesc azi, Gândirea, copilul realității și creatorul iluziei, a apărut în anul 2006, la editura Cartea Daath. Cronologic, în ordinea volumelor lui Gyuri, după anul de …

Evaluează asta:

Jocul de-a joaca alături de Clovnul de caro

Liniște. E primul cuvânt care-mi vine în minte atunci când călătoresc cu gândul spre volumul postum, „Clovnul de caro”, Ioan Gyuri Pascu. Despre liniște se pot scrie compendii întregi, dar cine să le citească? Mult mai bine ar fi, și cu siguranță de câteva ori mai concentrat, dacă ne-am odihni puțin asupra cărții Clovnului de …

Evaluează asta:

În căutarea Armoniei, codexul căutărilor (re)găsite

Cum se începe un articol despre o carte care te-a impresionat până-n străfundul sufletului? Nu, nu sunt vorbe mari, cel mult mijlocii și… da, cred că am o idee. Se începe cu o observație (personală). Din toate cărțile pe care le-am citit până acum, mi-am dat seama că cele mai impresionante și memorabile nu au …

Evaluează asta:

Am rămas ca la Teatru (volumul 1)!

Pe Daniela Marin o citisem în diferitele sale posturi (poetă, prozatoare, blogger, editor etc.), dar până acum nu avusesem ocazia să o citesc în postură de dramaturg. Pentru mine e o dublă premieră, pentru că, recunosc, n-am mai scris niciodată despre ce am simțit la piesele de teatru pe care le-am urmărit de-a lungul anilor. …

Evaluează asta: