Etichetă: rabindranath
-
Un Rabindranath pe zi (6): Gîndeam să scriu cuvintele iubirii
Gîndeam să scriu cuvintele iubirii chiar în culoarea lor adevărată; dar ele-afund în inimă mi se ascund și lacrimile mele-s palide. Cunoaște-vei, prietene, oare, aceste vorbe fără de culoare?… Gîndeam să cînt cuvintele iubirii în propriul lor sunet, dar sunetul lor nu răsună decît în inimă-mi, pe-o strună, iar ochii-mi izvorăsc tăcere. Cunoaște-vei, prietene, oare…
-
Un Rabindranath pe zi (5)
Eu, pasărea prizonieră, în fața cerului întunecat te-ntreb pe tine, pasăre liberă! Răspunde-mi, e ziua-aceasta cea din urmă zi a lumii?… N-o să răsară iarăși soarele să-mi dăruiască drugii coliviei?… Zboară de-aici! Înalță-te deasupra uneltirii-acestor nori! Caută iluzia care-mi lipsește mie, și triluie! Triluie-mi doar mie lumina veșnic vie! toate tălmăciririle seriei au fost…
-
Un Rabindranath pe zi (4)
Pe unde-s drumuri mai bătute, pe-acolo îmi pierd drumul. În apa largă, în albăstrimea cerului nu-i nicio urmă sau cărare. Calea-i ascunsă de aripile păsărilor, de focurile stelelor, de florile-anotimpurilor trecătoare. Și propria mînă mi-o întreb dacă-n sîngele ei se ascunde lumina căii nevăzute. Pinterest
-
Un Rabindranath pe zi… (3)
Sînt neliniștit, setos de lucruri depărtate. Îmi zboară sufletul în dorul de-a atinge umbrita mantie-a nemărginirii. O, Depărtare, dincolo de hău, oh, sfîșietoare-i chemarea flautului tău! Eu uit, de-a pururi uit că n-am aripi să zbor, că sînt înlănțuit aici, de lut, pe totdeauna.
-
Un Rabindranath pe zi… (2)
Alerg, precum aleargă în umbrele pădurii un sprinten mosc, sălbatic căprior, înnebunit de propriul lui parfum amețitor. Noaptea-i o noapte-a lunii mai, pe la mijloc, iar dinspre miazăzi răsuflă adieri de foc.
Colțul Cultural 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.