Etichetă: timpul
-
Fire de nisip sau semințe de mărgăritar?
Cu ceva timp în urmă, m-am reîntâlnit cu un aforism scris de Lucian Blaga (a/for/ism; sistem fără de conștiință, adică fără de gândire, bazat pe intuiție[1]), denumit Consolatio mediocritatis. Adunam informații pentru un articol dedicat filosofiei blagiene, iar aforismul (afurisitul!) făcea echilibristică pe-un fir invizibil într-o mare de cugetări din „Elanul insulei”.
-
Iubim timpul la început de an
Pe puntea dintre ani, unii oameni au un obicei pe care-l țin cu sfințenie: își acordă timp. Ne creăm proiecții, rezoluții, revoluții, zâmbim mai mult, iertăm, apoi ne întoarcem la uitarea noastră cea de toate zilele. Din când în când, mai sughițăm câte-un plan digerat incomplet, îl luăm în brațe, îi netezim asperitățile și îi […]
-
Dilema înțelepciunii timpului, toamna…
Timpul trece, se petrece, viața mai sughite-un prunc, merg desculț pe bara rece. Să m-arunc? Să nu m-arunc? Mă lansez, fără-ntrebare, scutur noima de pe pomi, toamna încalță aprobare. Mă iubești egal când dormi? Vremea albă se năzare, casa gândului pisat, când descopăr, sau îmi pare: valul seamăn-a oftat? (Am răspuns la despărțire, și-un îndemn […]
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.