Decembrie, festin spiritual

Numit în popor și andrea, indrea sau undrea, aceste denumiri se pare că provin de la numele Sfântului Andrei. G. Dem. Teodorescu, referitor la această chestiune , spunea că ”fiind geroasă (n.r. luna decembrie), aceasta te înțeapă de parcă-ți bagă ace, undrele”[1].

”Anul se sfârșește și gazda trebuie să se îngrijească de toate (Mangiuca, 1882, p.32)” se spune în această perioadă a anului. Și se mai spune ceva! ”Sunt anumite semne prevestitoare ce apar doar acum. Dacă în decembrie e ger bun, atunci va fi vară secetoasă și călduroasă, iar dacă în luna aceasta va fi vremea domoală, vara va fi ploioasă” (Gherman-4, p.126).

Totuși, cele mai gustate zile din această lună rămân cele dedicate Sfântului Nicolae și sărbătoririi Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos.

Sfântul Ierarh Nicolae a trăit într-o perioadă dificilă,” pe vremea tiranilor împărați Dioclețian și Maximilian (284-305)”[2], petrecându-și o parte din viață ca pustnic. Odată ieșit din pustietate, datorită propovăduirilor sale în numele dreptei credințe (a creștinismului), acesta a fost închis și supus la nenumărate cazne. A scăpat numai grație noului împărat, Constantin cel Mare, care la 313 a promulgat ”Edictul de la Milano” prin care se interziceau persecuțiile asupra creștinilor. Despre Sfântul Nicolae tradiția spune că e ”al doilea sfânt făcut de Dumnezeu,care stă alături de părintele ceresc, în stânga Lui” (Pamfile, 1997, p.238). Milostenia sa față de cei încercați de soartă (în special văduve și orfani) și ajutorul acordat lor l-au făcut cunoscut în rândul poporului. În această zi se obișnuiește a pune crenguțe de pomi fructiferi în apă, ”pentru a înflori până la Anul Nou, cu care ocazie se aprecia și rodul livezilor” (Ghinoiu, 1999, p.222).

fghg

foto: sfnicolae.wordpress.com

În Ajunul Crăciunului, tumultul și bucuria sărbătorii încep să se simtă tot mai mult. Dar oare știați că această zi îi este dedicată lui Moș Ajun? Cine e el?? Iată! Moș Ajun, la fel ca și Moș Crăciun este, după cum îi spune și numele, un moș. ”Cei doi se aseamănă unul cu altul ca doi frați gemeni: ambii sunt bătrâni, cu bărbile lungi până în pământ, stufoase și albe ca zăpada, amândoi sunt buni și darnici”, amândoi cutreieră lumea de la un capăt la altul răspândind veselia în jur prin darurile bogate ce veselesc mereu copiii. Moș Ajun dăruiește din bogata lui traistă nuci, pere, covrigi, colaci, colindeți, plăcinte, prăjituri, bomboane și altele. În schimb, Moș Crăciun aduce haine, încălțăminte, jucării, cârnați, caltaboș și șorici de purcel (Teodor Bălășel, ”Șezătoarea”, an.XXIV, nr.3-4, 1916, pp.38-39).

ffff

foto: http://www.amosnews.ro

”La toate ajunurile sărbătorilor de iarnă se pun pe masă două pâini, sare, pește, grâu și un pahar de apă în credința că noaptea vin rudele moarte și mănâncă din aceste bucate. Se mai spune că pentru a avea noroc, să nu mănânci nimic în ajunul Crăciunului ”(Gorovei, 1995, p.168). De asemenea, acum se taie câte un măr și, dacă mărul e vermănos, atunci cel ce a tăiat mărul are să fie bolnăvicios tot anul, iar dacă-i putred, atunci are să moară (Gorovei, 1995, p.23).

Și vine și ziua de Crăciun, iar momentul cel mai special din această zi este colindatul, care se desfășoară altfel în fiecare zonă a țării. Bucovinenii cred că în urmă cu foarte multă vreme oamenii făceau foarte multe răutăți din cauză că-și uitaseră Dumnezeul. Pentru a-i scăpa de păcate, Dumnezeu a lăsat colindele. În alte părți se crede că toiegele ornate ale pițărăilor (duse de aceștia, după colindat, la cimitir, unde sunt înfipte în morminte) sunt folosite pentru amenințarea demonilor.

Ca și obiceiuri, finii merg la nași cu daruri în această zi. ”Începând cu întâia zi de Crăciun și sfârșind în ziua de Bobotează, sau numai până la Sf.Vasile, mai pretutindeni , copiii umblă cu steaua. Copiii care umblă cu steaua se numesc stelari, colindători sau crai, pe cap având coroane de hârtie colorată” (Pamfile, 1997, p.345).

dfdbgf

foto: dinaltezari-corina-corina.blogspot.ro

Pe la sate, în locurile unde obiceiurile încă se păstrează, ultima zi din an are semnificații importante și acum se petrec lucruri minunate. ”Băiețeii, câte doi-trei, fac un pluguleț de lemn, întocmai după forma celui mare. Coarnele i le împodobesc cu ciucuri și cu ornamente felurite, atârnând și un clopoțel. Aceștia umblă câte trei, din casă în casă, urând un an mănos. Unul din copii, numit plugar, poartă plugulețul. Altul, numit mânător, trosnește biciul, iar celălalt, numit iapă, poartă traista unde se pun bornacii sau covrigii ce-i capătă plugarii” (Mușlea-Bârlea, p.322). În ajunul Anului Nou, cam pe la ora unu după-amiază, copiii umblă cu plugușorul sau plugulețul în cete de câte doi-trei, ba chiar mai mulți. Unul dintre ei are un clopot împodobit, în unele localități, cu flori de târg, ori cu busuioc și înfășurat într-o basma. Acesta va suna clopotul la fereastra casei, zicând din gură plugul, o poezie prin care se urează gazdei sănătate în acel an, rod, iar ceilalți copii, care au bice, trosnesc din ele când cel ce urează la fereastră zice: ”Mânați măi, hăi, hăi!”.

Copiii cu plugulețul umblă până pe la orele trei-patru după-amiaza, când încep a umbla flăcăii cu plugul cel mare. Aceștia pun la un plug patru sau șase cai sau boi, doi inși încalecă, unul îl duce de căpăstru, unul ține de coarnele plugului, un altul are o traistă cu grăunțe și toți ceilalți trosnesc din bice. Se trage cu plugul o brazdă pe dinaintea casei până ce se înserează bine, apoi, în unele localități, după ce se înserează, încep a umbla din nou flăcăii cu colindul până-n zori. Se spune că cel căruia nu-i urează nimeni nimic în seara spre Anul Nou și nu-i seamănă în ziua de Anul Nou, acela nu va ajunge până la anul…

Plugusorul

Aho, aho, copii si frati
Stati putin si nu-manati,
Langa boi v-alaturati
Si cuvantul mi-ascuttati:

S-a sculat mai an
Badica Traian
Si-a incalecat
Pe-un cal invatat,

Cu numele de Graur,
Cu seaua de aur,
Cu frau de matasa,
Cat vita de groasa.

Si in scari s-a ridicat,
Ca s-aleaga-un loc curat
De arat si semanat.
Si-n curand s-a apucat,

Campul neted de arat,
In lungis
Si-n curmezis
S-a apucat intr-o joi,
C-un plug cu doisprezece boi:

Boi bourei
In coada cu dalbei,
In frunte tintatei.
Manati flacai: hai, hai!

Ziua toata a lucrat,
Brazda neagra a rasturnat
Si prin brazde-a semanat
Grau marunt si grau de vara,
Sa dea Domnul sa rasara.

Si cand lucrul a sfarsit
Iata, mare, s-a starnit,
Un vant mare pe pamant
Si ploi multe dupa vant,

Pamantul de-a racorit
Si samanta a-ncoltit
La luna, la saptamana
Isi umplu cu aur mana.

Si se duse ca sa vada
De i-a dat Dumnezeu roada
Si de-i graul rasarit
Si de-i spicul aurit.
Manati flacai: hai, hai!

Traian iute s-a intors…
Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai nazdravan,
Cum ii place lui Traian:

Negru ca corbul
Iute ca focul,
De nu-l prindea locul;
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit.

El voios a-ncalecat,
La Tighina a plecat
Si otel a cumparat
Ca sa faca seceri mari
Pentru seceratori tari.
Si sa faca seceri mici
Pentru copilasi voinici.

Si-a strans fineSi vecine
Si vreo trei babe batrane,
Care stiu randul la pane;
Si pe camp i-a dus
Si pe toti i-a pus,
La lucrul pamantului in racoarea vantului.

Ei cu stanga apucau
Si cu dreapta secerau
Si prin lan inaintau
De parea ca inotau.
Manati mai: hai, hai!

Altii in urma lor legau
Si clai mandre ridicau,
Apoi carele-ncarcau
Si pe toate le carau
In capul pamantului,
In bataia vantului.

Arie pe loc faceau
Si graul il treerau;
Harabale incarcau
Si la moara le porneau.

Si turnau deasupra-n cos
Grau maruntel de cel ros,
De sub piatra in covata
Curgea faina curata.

Traian mult se bucura,
Zeciuiala morii da
Si voios se inturna.

Iara mandra jupaneasa
Auzea tocmai din casa
Chiotul flacailor
Scartaitul carelor.
Manati mai: hai, hai!

In camara ea mergea
Si din cui isi alegea
Sita mare si cam deasa
Tot ca panza de matasa

Si cernea, mare, cernea,
Ninsoare se asternea;
Apoi pane plamadea
Si-o lasa pana dospea;

Colacei ca invartea
Pe lopata mi-i culca
Si-n cuptor mi-iarunca;
Apoi iara cu lopata,
Rumeni ii scotea si… gata!

Atunci ea-mpartea vreo cinci,
La flacaii cei voinici
Si-mpartea trei colacei
La copiii mititei.
Manati mai: hai, hai!

Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mandre lui Traian,
Asfel sa dea si la voi
Ca s-avem parte si noi.

Sa va fie casa, casa;
Sa va fie masa, masa;
Tot cu mesele intinse
Si facliile aprinse.
Si la anul sa traiti,
Sa va gasim infloriti,

Ca merii,
Ca perii,
In mijlocul verii,
Ca toamna cea bogata
De toate-ndestulata.
Aho, aho!

[1] A. OLTEANU, Calendarele poporului român, ed.Paideia, 2001, p.507

[2] http://www.sfantulnicolae.info/ accesat pe 29 decembrie 2013

surse folosite:

A. OLTEANU, Calendarele poporului român, ed.Paideia, 2001

http://www.sfantulnicolae.info/

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/plugusorul-colinda-agrara-68817.html

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;Decembrie, festin spiritual&8221;

  1. Ştii ce este trist, Mihai? Pe zi ce trece aceste obiceiuri se pierd.
    Deja sărbătoarea Crăciunului este una comercială şi majoritatea oamenilor pun accentul mai mult pe Moş Crăciun şi pe bradul împodobit şi parcă puţin se aminteşte de Naşterea Mântuitorului nostru. Păcat.
    Nici colindele nu mai sunt ce-au fost odinioară.

    Zile frumoase şi numai bucurii îţi doresc, Mihai! 🙂

    • Adevărat ai grăit, Ștefania. Prea mult teren a câștigat comercialul, totuși încă există pâlcuri de lumină și speranță, sunt sigur. Să ne concentrăm pe ele și pe magia adevărată a sărbătorilor de iarnă.

      Să ai numai zile minunate!
      Sărbători fericite îți urez!

  2. Frumos articol și constat că blogul nu-și dezminte titlul, căci tradițiile și obiceiurile fac parte din cultură. Mulțumesc pentru informațiile care le-am găsit și reîmprospătarea altora. Toate cele bune !

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s