Citatul de duminică (1): cultura morală a unei societăți

„În regimurile moderne de guvernare Principele nu a murit, el a ales, în chip rațional, o retragere conspirativă la adăpostul sediului de partid, locul de locuire al puterii fără fizionomie. Raționalismul său, ca placă turnantă a modernității politice poartă, însă, în structurile sale intime, motivul ratării. Rațiunea face judecăți și faptul că judecă o aduce în situația de a-și afirma condiția privilegiată: sub raport politic, echilibrul puterilor vorbește, în fapt, despre posibilitatea detronării judecății (înlăturarea de la putere a judecătorului) prin acțiuni hotărâte de o voință capabilă să se impună și nu implică, în mod necesar, o bază de cunoaștere, sau altă formă obiectivă de certificare. Acesta este sensul în care Michel Foucault înțelege deviza „la torture c’est la raison”.

Rațiunea politică e un concept care capătă sens – exclusiv atunci când se exprimă sub umbrela unei forme de putere. Sub aspect discursiv, rațiunea politică apare legată de legitimitate, orice legitimitate e întemeiată moral și orice morală se constituie în interiorul unei culturi. Această piramidă ascunde la nivelul arhitecturii sale un viciu constructiv esențial: cultura morală a unei societăți – pe baza căreia deosebim Binele și pe cei care sunt Buni – nu se configurează  niciodată în afara unor interese de putere”.

(Sorin Borza, Modernitatea ratată- gândirea fără public și stăpânul fără chip, Eikon, 2016)

foto: media.uoradea.ro