Budapesta ’56-60. – partea 6 (FINAL)

PARTEA 5 AICI

 

În Transilvania, tensiunilor economico-sociale li s-au suprapus cele interetnice. Pe acest fundal, evenimentele din Ungaria au încurajat tendinţele naţionaliste antiromâneşti din Ardeal. Izolat s-au înregistrat incidente la graniţa cu Ungaria unde, la unul din punctele de frontieră din Ungaria, au fost trase focuri de armă asupra grănicerilor români.

budapesta-56-60-logo

 

Studenţimea

Motivele de nemulţumire ale studenţilor erau numeroase: neconcordanţa dintre pregătirea universitară şi slujbele oferite după absolvire, favorizarea membrilor de partid, a liderilor organizaţiei UTM şi a absolvenţilor sau cursanţilor facultăţilor muncitoreşti la acordarea burselor şi a altor beneficii, calitatea slabă a unor cadre didactice ş.a. Deşi, pe ansamblu, încadrate în tendinţele destalinizării şi ale tendinţei generale către comunismul naţional, mişcările studenţeşti au fost percepute de către autorităţi drept o ameninţare directă la adresa puterii comuniste. Totul a început la Timişoara unde, la aflarea veştilor despre revoluţia de la Budapesta, studenţii din ultimul an de studiu ai Facultăţii de Mecanică din Institutul Politehnic au iniţiat la 30 octombrie 1956, convocarea unei adunări generale  la care au fost invitaţi atât rectorul Institutului, cât şi decanul şi prodecanul Facultăţii de Mecanică. În urma întâlnirii acestora a rezultat un memoriu de 12 puncte în curpinsul căruia figurau atât obiective politice şi economice de interes general, precum şi retragerea imediată a trupelor sovietice din ţară, relaţii economice cu toate ţările, inclusiv cele capitaliste, lichidarea cultului personalităţii lui Stalin cât şi revendicări specifice.

7

foto: asapteadimensiune.ro

        După modelul Comandamentului General creat în capitală în chiar seara zilei de 30 octombrie, un comandament local s-a constiuit de îndată la Timişoara cu rolul de a implementa măsuri represive ce includeau arestarea şi transportul studenţilor „într-un loc special” în scopul trierii acestora de către organele de Securitate şi descoperirii „elementelor duşmănoase”, suspendarea cursurilor, blocarea căminelor de către militari înarmaţi şi deschiderea focului în caz de necesitate. Trierea studenţilor trebuia să se facă până-n 3 noiembrie 1956, pentru a se reintra rapid în normalitate şi a evita o grevă generală.

Deşi mass-media a trecut sub tăcere evenimentele de la Timişoara, românii au aflat despre acestea prin intermediul posturilor de radio Vocea Americii şi Europa Liberă. La Cluj, mişcări de protest s-au înregistrat aproape exclusiv în rândurile studenţilor Universităţii „Bolyai”, cu limbă de predare maghiară şi mai puţin în rândurile celor de la Universitatea „Victor Babeş”, cu limbă de predare română. Însă evenimentele din Ungaria au activat şi unele cercuri iredentiste maghiare, ce promovau ideea cedării Transilvaniei către Ungaria. Vizitele pe care scriitorul maghiar Aron Tamaşi le-a efectuat la Universitatea „Bolyai” din Cluj, au promovat, în rândurile studenţimii maghiare clujene, ideea că, sub presiunea ONU, Uniunea Sovietică se va retrage din Ungaria, Polonia şi România, creându-se contextul favorabil unor revizuiri teritoriale. În centrul universitar Bucureşti, nemulţumirile studenţeşti s-au manifestat încă înainte de izbucnirea revoluţiei maghiare. Acest fapt a ajuns să fie discutat chiar la nivelul conducerii superioare de partid. Erau planificate unele manifestaţii similare celor maghiare în piaţa Universităţii, însă contextul internaţional şi intern nefavorabil – la 4 noiembrie tancurile sovietice intraseră deja în Budapesta, la Bucureşti fuseseră făcute deja primele arestări – precum şi măsurile preventive drastice luate în 5 noiembrie în piaţa Universităţii – împânzirea sa cu agenţi de Securitate şi miliţieni, baricadarea clădirilor din jurul pieţei şi plasarea de mitraliere la ferestrele acestora, staţionarea trupelor de Securitate pe toate străzile adiacente, traversarea sa continuă de către camioane cu brigăzi muncitoreşti înarmate cu răngi de fier – a făcut ca manifestaţia să nu mai aibă loc.

 

Urmările mişcărilor studenţeşti

Măsurile luate de regimul de la Bucureşti în urma desfăşurării mişcărilor studenţeşti s-au focalizat pe reprimarea celor implicaţi, „pacificarea” tineretului studios şi prevenirea reiterării unor astfel de evenimente în viitor. Din facultăţi au fost eliminaţi toţi foştii deţinuţi politici sau cei care aveau în familie un deţinut politic. Exmatriculările nu i-au afectat doar pe studenţii participanţi, ci şi pe toţi cei care într-o măsură mai mare sau mai mică, avuseseră vreo legătură cu mişcările studenţeşti. Concomitent, s-au luat măsuri de „îmbunătărire” a compoziţiei sociale a studilor şi corpului didactic. Însă măsurile luate de noul ministru al Învăţământului, Miron Constantinescu, către finele anului 1956 ce urmăreau simplificarea planului de învăţământ au avut o aplicabilitate temporară, în 1957 revnindu-se la orarul iniţial.

Plenara CC a PMR din 27-29 decembrie 1956 a decis creşterea nivelului de trai a populaţiei prin investiţii în agricultură, industrie uşoară şi alimentară şi în construcţia de locuinţe, creşterea în viitor a salariului mediu tarifar cu 36%, creşterea netă a venitului mediu cu 15% dar şi epurarea structurilor de partid şi de stat de toate elementele „contrarevoluţionare”.

Tot consecinţele directe ale mişcărilor studenţeşti trebuie considerate Decretul nr.318 din 21 iulie 1958, ce extinde pedeapsa cu moartea (introdusă în ianuarie 1949) şi asupra celor care ar fi îndrăznit să angajeze statul român prin declaraţii de neutralitate sau de război, precum şi unificarea uiversităţilor „Babeş” şi „Bolyai” din Cluj, decisă la începutul lui iulie 1959.

 

extras din

ADRIAN POP- Originile și tipologia revoluțiilor est-europene, București, editura Enciclopedică, 2010

 

Reclame

4 gânduri despre „Budapesta ’56-60. – partea 6 (FINAL)

  1. Revoluția din `56 a contribuit la crearea în Ungaria , cam după 1965 , a unui climat de relaxare incomparabil cu ce era la noi. Bunica mea maternă avea rude care veneau în vizită cu…minunății de îmbrăcăminte, cosmetice. Când am fost în 1975 în Ungaria cu soțul meu, parcă ajunsesem la Paris: vitrine atrăgătoare, pensiuni cochete, bunătăți culinare diverse, iar Budapesta splendidă. Mulți ruși puși acolo ,,de strajă”au plâns, în adevăratul sens al cuvântului, când au plecat spre casă (URSS)

    1. Vă mulțumesc mult! Neprețuită mărturie. Vie. Rareori găsesc persoane asemenea.
      Da, din ce am auzit eu, se pare că așa era. Maghiarii erau cu câțiva pași în fața noastră din anumite puncte de vedere. Oricum, pentru mișcarea lor din 56 au plătit cu viața mulți, dar au câștigat mici libertăți, au creat un ecou și au respectul multor oameni, printre care și al meu. Aceasta e partea pozitivă a poporului maghiar: ei nu prea acceptă înfrângerea ușor, sînt luptători, noi românii… capul plecat, sabia nu taie. 🙂
      Mulțumesc din nou pentru cuvinte și vizită!

      1. Mulțumesc pentru îngăduință: mă bucur că nu v-au deranjat comentariile. Așa a mai vin cu niște completări.
        Au dus-o ungurii destul de rău cu mâncarea prin anii `50 când veneau rudele bunicii să ducă de aici alimente. Mai târziu aveau cam de toate, dar încălțămintea de piele și îmbrăcămintea din bumbac erau mult mai ieftine la noi. Și…unde am ajuns!
        Felicitări pentru informațiile nepărtinitoare ale acestor articole.

      2. Eu vă mulțumesc din nou! Contează mult aceste mărturisiri.
        Istoria trebuie să fie obiectivă, dacă am reuşit asta prin redările mele, sînt mai mult decât fericit.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Blogul Giuliei

modă-gânduri-idei -cărți

MeddArtis

„În viață risipim ani, iar la moarte cerșim clipe”.

călătorru'

“Să trăieşti pe Pământ poate fi scump, dar include o călătorie gratuită în jurul soarelui în fiecare an.”- A.B.

Gara pentru noi

blogul Renatei

Inimă de carte

recenzii de carte, semnal editorial

Cu o moarte toti suntem datori, dar cui dracu' ? Doresc sa platesc !

Nu-mi pare rau ca plec, imi pare rau ca am venit.

Calator spre infinit

O lume este un loc in care existi

Cartea Daath Publishing

Books - a reflection of consciousness

Anca și cărțile

Când înveţi să citeşti, devii liber pentru totdeauna.

Imaginary Coffee

Sometimes we need fantasy!

Paul Militaru

Photography Portfolio

gânduri însingurate

eu cu gândurile mele… şi… atât!

Inchirieri de idei

Pe scurt despre absolut tot

GEORGE SORIN VENETE

#vorbește, sufletul nu te va ierta niciodată pentru tăcere!

Everyday lifestyle

Make something everyday change your life

brăilaltfel

braila vazuta prin ochii mei

ISTORII REGĂSITE

Probabil cel mai bun blog de istorie!

SUNT UN ADOLESCENT REBEL

.... si asa vreau sa raman...

%d blogeri au apreciat asta:
search previous next tag category expand menu location phone mail time cart zoom edit close